Articol de Luminița Paul - Publicat vineri, 16 august 2024 18:18 / Actualizat vineri, 16 august 2024 18:36
China a încheiat pe locul 2 în clasamentul pe medalii al recentelor Jocuri Olimpice de la Paris, la un pas de SUA. În 40 de ani de participări olimpice, țara asiatică a devenit una dintre cele mai mari forțe în sportul mondial, rivală aprigă a americanilor, rușilor, britanicilor sau australienilor, tradiționelele națiuni puternice. Cum a ajuns aici și unde vrea să ajungă în următorul deceniu?
China a fost la câteva secunde distanță de a încheia Jocurile Olimpice de la Paris pe primul loc în clasamentul medaliilor. Statele Unite ale Americii, țara rivală declarată, până aproape de dușmănie, a smuls întâietatea grație victoriei în finala de baschet feminin, obținută la un singur punct.
Per total, delegația americană a pus în sacul său amplu mai multe prezențe pe podium, 126 în total, pe când China a adunat 91, însă ierarhia se face în funcție de numărul medaliilor de aur. La egalitate, se trece la cele de argint.
40-40 la aur, 44-27 la argint pentru SUA, dar națiunea asiatică a fost periculos de aproape.
Dominația în China este sport național
Acesta duel este însă mult mai mult decât o bătălie sportivă purtată la distanță, între diverse discipline și probe.
„E o întrecere care probabil înseamnă mai mult pentru Beijing decât pentru Washington”, nota de la Paris jurnalista Hannah Beech în New York Times, acoperind competiția de park skateboarding. Acolo unde a concurat Lilibet, pe numele ei întreg Zheng Haohao, 11 ani și cea mai tânără sportivă de la Jocurile găzduite de capitala Franței.
Într-adevăr, pare că pentru China întâietatea în sport reprezintă mai mult decât o țintă care pleacă de la deviza „Citius, altius, fortius”. Este o sarcină, un obiectiv național.
Cu ceva mai mult de patru luni înainte de startul Jocurilor Olimpice, publicația China Daily relata în amănunt de la o conferință întinsă pe două zile în care se dezbătuseră problemele și obiectivele sportului.
Discurs de stat: „Țara își dublează eforturile pentru a construi o putere sportivă globală”
„Ministrul Gao Zhidan a spus că e necesar să se facă mai mult în implementarea reformelor în sport, în timp ce țara își dublează eforturile pentru a construi o putere sportivă globală cu drepturi depline până în 2035”, se arăta în China Daily.
„Numai prin dezvoltarea unor performanțe echilibrate atât la nivel de elită, cât și la nivel de bază, China se poate numi o adevărată putere sportivă mondială”, declarase Gao, care remarca totuși progresul din 2023.
„Cu toate acestea, cu 11 ani înainte de termenul limită, avem încă multe de recuperat. Trebuie să rămânem calmi, în ciuda tuturor progreselor pe care le-am făcut, și să abordăm problemele pe termen lung care împiedică dezvoltarea sectorului sportiv”, adăugase înaltul oficial chinez.
China, absentă timp de 30 de ani de la Jocuri
Totul a început cu mulți ani în urmă, atunci când Mao Zedong, președintele noii Republici Populare a Chinei, a decretat că sportul este important. Și China a luat sportul în serios, deși timp de trei decenii, între 1952 și 1984, a lipsit de la Jocurile Olimpice din cauza unui conflict cu CIO, legat de acceptarea participării la competiția multisportivă atât a Republicii Populare, cât și a Republicii Chineze, actualul Taiwan.
La Los Angeles 1984 însă, China a intrat puternic în lumea olimpică, beneficiind și de boicotul majorității țărilor comuniste, în frunte cu Uniunea Sovietică și mai puțin România și Iugoslavia. A obținut atunci prima medalie de aur pe 29 iulie, prin tiristul Xu Haifeng în proba de pistol liber 50 m, în care Sorin Babii s-a clasat al 11-lea.
În total, China a adunat 32 de medalii, dintre care 15 de aur, și a încheiat pe locul al cincilea în ierarhia națiunilor, una dominată de gazda Statele Unite ale Americii. Deja se conturau câteva dintre sporturile care de-a lungul anilor aveau să furnizeze în mod constant, abundent chiar uneori, prezențe pe podiumul olimpic: gimnastică, haltere, tir, sărituri în apă.
În timp, li s-au alăturat și altele. Tenis de masă, badminton, lupte, tir cu arcul, atletism, taekwondo, sporturi cu mai multe probe, aparate sau categorii de greutate, care ofereau șanse la medalii în serie.
92de medalii în total, dintre care 55 de aur, au adus săriturile în apă Chinei la Jocurile Olimpice, fiind sportul cu cea mai mare contribuție
78de medalii au venit de la gimnastică, urmată de tir, 77, haltere, 67, tenis de masă, 66, înot, 61, și badminton, 52
Din 1992, numai în sus: efort de stat și restricții, fără familie sau alte distracții
După un recul în 1988, locul 11 la final, națiunea asiatică a mers în sus și și-a cimentat poziția pe podium. A și atins primul loc o dată, în 2008, atunci când a găzduit ediția respectivă a Jocurilor în capitala Beijing.
Bătălia s-a dat mai mereu cu SUA, în special după destrămarea Uniunii Sovietice, Rusia nemaiținând pasul de la mijlocul anilor 2000. Cum s-a ajuns aici?
„Creșterea Chinei în clasament nu este o coincidență”, explică revista Diplomat, dedicată actualității din regiunea Asia-Pacific. „Este rezultatul unui efort întins pe decenii, susținut de stat, de a investi în sport ca o modalitate de proiecție a forței națiunii.
Guvernul chinez a declarat în mod explicit drept prioritate națională surclasarea altor țări, în mod deosebit, SUA, la Jocurile Olimpice. Această țintă este parte dintr-o strategie mai amplă de a proiecta influența globală a Chinei și de a-i solidifica statul de lider mondial”.
Este ceea ce remarcă și NY Times, adăugând însă că timp de mulți ani sportivii chinezi au fost supuși la numeroase interdicții: „fără relații personale, fără să locuiască împreună cu familia, fără școală normală”.
Un exemplu extrem, la Jocurile Olimpice de la Londra 2012, unei săritoare în apă nu i s-a spus că bunicii muriseră și că mama era bolnavă decât după ce și-a încheiat evoluția. A cucerit medalia de aur.
Lucrurile s-au schimbat însă destul de mult de atunci, deși au trecut doar 12 ani. Părinții din clasa mijlocie nu mai sunt la fel de dispuși să-și lase copiii în mod automat în sistemul de stat, sportivii cer mai multă autonomie și o parte mai mare din câștiguri.
Un exemplu este chiar Lilibet, fetița de 11 ani, a cărei mamă, fluentă în mai multe limbi, a luat-o cu ea într-un circuit pe trei continente, după ce împreună cu soțul își dăduse copilul la skateboarding ca alternativă de consum al energiei, nu ca pe o sarcină patriotică.
Un alt exemplu, și mai relevant, este cel al lui Qinwen Zheng, noua campioană olimpică la tenis. La 7 ani a fost dusă de tatăl ei la un club de stat, însă în timp a ajuns împreună cu mama în Spania, unde locuiește actualmente. O formă de libertate de care generația anterioară, talentată, a tenisului feminin chinez, nu a beneficiat.
Regulile s-au înmuiat, barierele s-au lărgit. China News citează statistici oficiale care susțin că numărul bazelor sportive din vasta țară asiatică a depășit 4,59 milioane în 2023, spațiul pe cap de locuitor cuvenit sportului fiind de 2,89 metri pătrați. Se vorbește despre direcționarea adolescenților spre sporturi moderne, precum breaking, spre exemplu.
Închizând cercul însă, revenim la conferința din martie 2024, dinaintea Jocurilor de la Paris. „Numai prin dezvoltarea unor performanțe echilibrate atât la nivel de elită, cât și la nivel de bază, China se poate numi o adevărată putere sportivă mondială”.
Cursa spre Los Angeles 2028 a început deja. O bătălie pe terenul propriu al celei mai aprige adversare. Va reuși China marea victorie?
Participarea Chinei la Jocurile Olimpice de vară: 303 medalii de aur, 226 de argint, 198 de bronz, 727 în total
- Los Angeles 1984
- 215 sportivi (132 bărbați, 83 femei)
- Locul 5 în clasamentul pe medalii: 15 – 8 – 9 Total 32 (SUA locul 1, România 2)
- Sporturi: gimnastică, haltere, tir, sărituri în apă, scrimă, volei, tir cu arcul, atletism, baschet, handbal
- Seul 1988
- 273 sportivi (149 bărbați, 124 femei)
- Locul 11 în clasamentul pe medalii: 5 – 11 – 12 Total 28 (Comunitatea Statelor Independente locul 1, România 8)
- Sporturi: sărituri în apă, gimnastică, tenis de masă, înot, haltere, tir, canotaj, volei, atletism
- Barcelona 1992
- 244 sportivi (117 bărbați, 127 femei)
- Locul 4 în clasamentul pe medalii: 16 – 22 – 16 Total 54 (România 14)
- Sporturi: înot, tenis de masă, sărituri în apă, gimnastică, tir, atletism, judo, haltere, badminton, tir cu arcul, baschet, scrimă, yachting, canotaj, lupte
- Atlanta 1996
- 294 sportivi (111 bărbați, 183 femei)
- Locul 4 în clasamentul pe medalii: 16 – 22 – 12 Total 50 (SUA locul 1, România 14)
- Sporturi: tenis de masă, sărituri în apă, tir, haltere, gimnastică, înot, atletism, badminton, judo, tir cu arcul, fotbal, canotaj, softball, volei, lupte
- Sydney 2000
- 271 de sportivi (91 bărbați, 180 femei)
- Locul 3 în clasamentul pe medalii: 28 – 16 – 14 Total 58 (SUA locul 1, România 11)
- Sporturi: sărituri în apă, haltere, tenis de masă, badminton, tir, gimnastică, judo, atletism, taekwondo, scrimă, ciclism, lupte
- Atena 2004
- 384 de sportivi (136 bărbați, 248 femei)
- Locul 2 în clasamentul pe medalii: 32 – 17 – 14 Total 63 (SUA locul 1, România 14)
- Sporturi: sărituri în apă, haltere, tir, tenis de masă, badminton, atletism, taekwondo, judo, înot, gimnastică, kaiac-canoe, tenis, volei, lupte, scrimă, tir cu arcul, ciclism, yachting, box
- Beijing 2008
- 639 de sportivi
- Locul 1 în clasamentul pe medalii: 48 – 22 – 30 Total 100 (România 18)
- Sporturi: gimnastică, haltere, sărituri în apă, tir, tenis de masă, badminton, judo, box, înot, lupte, tir cu arcul, canotaj, scrimă, taekwondo, yachting, kaiac-canoe, volei, hochei pe iarbă, atletism, ciclism, tenis
- Londra 2012
- 396 sportivi (171 bărbați, 225 femei)
- Locul 2 în clasamentul pe medalii: 39 – 31 – 22 Total 92 (SUA locul 1, România 31)
- Sporturi: sărituri în apă, gimnastică, înot, badminton, haltere, tenis de masă, atletism, tir, scrimă, box, taekwondo, yachting, ciclism, tir cu arcul, judo, înot sincron, pentatlon modern, canotaj, lupte
- Rio de Janeiro 2016
- 416 sportivi
- Locul 3 în clasamentul pe medalii: 26 – 18 – 26 Total 70 (SUA locul 1, România 47)
- Sporturi: sărituri în apă, haltere, tenis de masă, atletism, badminton, taekwondo, tir, înot, ciclism, volei, înot sincron, gimnastică, box, scrimă, yachting, judo, canotaj, lupte, golf
- Tokyo 2020
- 406 sportivi (125 bărbați, 281 femei)
- Locul 2 în clasamentul pe medalii: 38 – 32 – 19 Total 89 (SUA locul 1, România 46)
- Sporturi: tir, haltere, scrimă, sărituri în apă, canotaj, înot, tenis de masă, gimnastică, badminton, yachting, atletism, ciclism, kaiac-canoe, înot sincron, lupte, karate, box, taekwondo, canotaj, baschet
- Paris 2024
- 388 de sportivi
- Locul 2 în clasamentul pe medalii: 40 – 27 – 24 Total 91 (SUA locul 1, România 23)
- Sporturi: sărituri în apă, tir, tenis de masă, haltere, gimnastică, box, înot, badminton, înot sincron, kaiac-canoe, atletism, tenis, ciclism, escaladă, lupte, taekwondo, tir cu arcul, hochei pe iarbă, breaking, golf, judo
)
)
)
)
)
)
)
)
