FOTO În bîrlogul Tigrului Baltic » "Tricolorii" au sosit în Estonia zîmbitori şi destinşi

E denumirea sub care Estonia e recunoscută în lumea politică şi economică datorită saltului formidabil de la sistemul sovietic la mediul occidental, fără a resimţi perioada de criză. La fotbal însă, balticii nu au ajuns nici măcar o dată la un turneu final european sau mondial.

Am aterizat la Tallinn. Sîntem la 1700 km de Bucureşti, ne-am îndepărtat geografic de Rio de Janeiro, simbolul Mondialului din 2014, dar am ajuns în locul de unde trebuie să decolăm spre marele turneu final de peste doi ani. Afară nu sînt mai mult de 17-18 grade, vîntul bate în rafale, iar sirenele vaselor de croazieră dau semnalul că nu departe de aeroport e Marea Baltică. De aici, străbătînd Golful Finic, ajungi cu vaporul în maximum două ore la Helsinki.

Aer de Sighişoara
Iar capitala estonă se deschide la numai un sfert de ceas de mers cu autobuzul de la poarta aeriană a urbei. Traficul nu are nimic de-a face cu haosul rutier din România, fiecare îşi vede liniştit de drum, iar panica nu se instalează în secunda unu, chiar dacă eşti nevoit să stai la o coadă lungă în intersecţie. Nici vorbă să încaleci linia specială de bus sau calea tramvaiului, "meserie" transformată în artă la Bucureşti!

În Tallinn, viaţa se învîrte în jurul Oraşului Vechi. E curat Sighişoara, iar decorul medieval trăieşte în interiorul unor ziduri fortificate care îmbrăţişează zona de-a lungul a 1,9 km, circular. Sînt 46 de turnuri de strajă, ridicate încă de pe la 1200, din timpul ocupaţiei daneze, germane, suedeze. În vîrful fiecăruia te aştepţi şi acum să apară cavalerii în armuri, apărătorii straşnici ai cetăţii.

Coasta Finlandei văzută din turnul bisericii
Străduţele înguste, magazinele de suveniruri sau bistrourile pitite în curţile interioare ale clădirilor bătrîne fac şi ele parte din tabloul de poveste. În Raekoja Platz, Primăria Veche veghează asupra celui mai popular punct din Old Town, unde terasele sînt pline cu turişti, pe care gazdele se oferă să-i primească nu numai cu o masă tradiţională, ci şi cu o pătură groasă, spre a-i feri un pic de frigul serii.

Nu departe de aici, biserica Sfîntului Olaf tronează şi azi, semeaţă, peste întreaga zonă. Turnul său, ridicat la 159 m, a fost cîndva cea mai înaltă clădire din lume, între 1549 şi 1625. Din vîrf, cînd e senin, poţi vedea coasta Finlandei, ţara de care estonii se simt cei mai apropiaţi, prin limbă, cultură, civilizaţie, istorie.

Nordici, nu baltici
De altfel, oamenilor de pe aceste meleaguri le place să le spui nordici, nu baltici. Şi asta pentru că triumviratul cu Lituania şi Letonia rezistă, spun estonii, numai prin trecutul comun de suferinţă şi opresiune, în special din perioada sovietică. O epocă încheiată în 1991, o dată cu destrămarea URSS şi cu declararea independenţei. Ocupaţia rusă a însemnat cel mai negru episod din istoria ţării.

Siberia, ce oroare!
Peste 30.000 de suflete au sfîrşit în Siberia, după Al Doilea Război Mondial. Iar identitatea estonilor a fost pusă la grea încercare de rusificarea ţării, operaţiune dirijată de la Moscova prin relocarea a mii de familii de ruşi, trimise să populeze zona baltică pentru a revendica şi a controla mai uşor teritoriile din vestul URSS.

Dincolo de istoria zbuciumată, ce înseamnă însă Estonia de azi în Uniunea Europeană? E Tigrul Baltic, cum l-au numit specialiştii, iar denumirea vine de la faptul că guvernul de la Tallinn a transformat ţara într-o poveste de succes. Saltul de la sistemul sovietic la mediul occidental a fost străbătut cu paşi care au uimit continentul. Şi asta în numai 20 de ani!

Peste Germania, SUA, Japonia
În ciuda crizei, Estonia a devenit un model la nivel mondial, iar un citat din Steve Forbes, fost candidat republican la preşedinţia SUA şi deţinătorul prestigioasei publicaţii "Forbes", e elocvent: "Fiind aproape în totalitate dependentă de comerţul internaţional, economia acestei ţări a scăzut cu valori care se scriu cu două cifre. Dar, spre deosebire de Grecia, Italia, Spania, Portugalia, a fost atentă la pîrghiile fiscale. A avut creşteri importante în 2011 şi continuă să crească. Iată cîteva valori care vă vor uimi. Ponderea datoriei guvernamentale în PIB a Germaniei e de 80%, în SUA e de 100%, în Grecia de 170%, iar în Japonia depăşeşte 200%. Cu toate acestea, în Estonia abia dacă ajunge la 6%".

Românii deja au înscris! Pe tabla de joc din vestiar!
La fotbal însă, Estonia nu e, deocamdată, un Tigru Baltic. Iar mîine, "tricolorii" n-ar trebui să aibă motive să se teamă. Cu toate că stadionul de 10.000 de locuri va fi, probabil, plin, iar atmosfera va exploda pe o arenă compactă, cu tribune aproape de gazon. "O să vă batem cu 2-0!", spune Iulia, tipa de la secretariatul complexului, în timp ce-şi dă OK-ul să facem o vizită în vestiarul de unde, vineri seară, trupa lui Piţurcă se va lansa spre Mondiale.

E o cabină largă, sub cuiere sînt afişate deocamdată numele băieţilor din trupa celor de la Flora Tallinn, dar mîine vor respira aici Goian, Raţ, Marica şi compania. Şi vor avea nevoie de un suflu puternic pentru a trece peste prima barieră către Rio! Noi i-am aşezat pe " tricolori" pe tabla din vestiar, am simulat şi marcarea cîtorva goluri cu bulinele magnetice, rămîne să vină răspunsul de pe gazon. Iar la final să strige în acest vestiar: "Brazilia, venim!".

Altfel despre Estonia
- se întinde pe o suprafaţă de 45.228 km 2 şi cuprinde 3.794 km de coastă
- are în total 1,3 milioane de locuitori, iar în Tallinn trăiesc 400.000 de oameni
- şi-a declarat independenţa la 20 august 1991, act recunoscut de URSS la 6 septembrie 1991
- castelul Tompeea, sediul Parlamentului, a fost ridicat în 1227 de cavalerii germani, iar toţi cuceritorii ţării (danezi, germani, suedezi, ruşi) şi-au stabilit aici cartierul general
- 75,6% din populaţia ţării e angajată în aria serviciilor, iar în industrie lucrează 20,2% dintre estoni. Cele mai dezvoltate ramuri: industria alimentară, construcţii, electronică
- a adoptat moneda euro la 1 ianuarie 2011 şi a devenit membru NATO şi UE în 2004
- aici s-a născut Skype, iar softul se dezvoltă actualmente tot în Estonia
- reţeaua free Wi-fi este extrem de răspîndită în Tallinn, unde aproape în fiecare colţ al oraşului se poate obţine o conexiune la internet: 970.000 de oameni din totalul de 1,3 milioane ai ţării sînt utilizatori frecvenţi de internet

73,58% e rata speranţei de viaţă în Estonia: locul 116 în lume

843 de euro e salariul mediu în Estonia, ţară care ocupă locul 3 în lume la capitolul libertăţii presei, conform unui raport al organizaţiei "Reporteri fără Frontiere"

3,4 miliarde euro primeşte Estonia din partea UE pentru dezvoltare în perioada 2007-2013, bani investiţi cu precădere în energie, antreprenoriat, educaţie, cercetare, sănătate şi forţă de muncă