GAZETA SPORTURILOR A DOCUMENTAT ȘI DEZVĂLUIT MARI DOSARE DE CORUPȚIE

Investigația “Dosarul Transferurilor”

A fost cea mai amplă anchetă care vizează banii negri din fotbalul românesc! Totul a început pe 6 februarie 2006, când Gazeta Sporturilor a declanșat o investigație jurnalistică fără precedent în România. Rețeta dezvăluită în Gazetă era aproape aceeași: șefii de cluburi sau impresarii declarau sume de transfer mai mici decât cele reale, păstrând banii pentru ei și, totodată, plătind astfel un impozit mai mic! La finalul anchetei, Ioan și Victor Becali, Cristi Borcea, George Copos, Mihai Stoica, Gigi Nețoiu, Jean Pădureanu și Gică Popescu au fost trimiși în judecată pentru evaziune fiscală și spălare de bani.

După zeci de termene și amânări, “Dosarul Transferurilor” a ajuns la final pe 4 martie 2014, când toți cei 8 inculpați au fost trimiși în spatele gratiilor.

Ancheta “Gala Bute”

Pe 9 iulie 2011, la Romexpo, pentru prima oară în fața publicului român, Lucian Bute îl învingea pe francezul Jean-Paul Mendy, KO în repriza a patra, păstrându-și centura IBF la categoria supermijlocie.

Potrivit procurorilor DNA, Elena Udrea a hotărât organizarea Galei Bute, după discuții cu Rudel Obreja, după care le-a cerut subordonaților din MDRT să găsească soluții pentru finanțarea meciului, “urmărind obținerea unor beneficii electorale, prin asocierea imaginii sale cu cea a lui Lucian Bute”.

După 7 ani de judecată, Înalta Curte de Casație și Justiție a dat verdictul în dosarul “Gala Bute”:

• ELENA UDREA a fost condamnată pentru infracțiuni de luare de mită și abuz în serviciu; a primit 6 ani de închisoare cu executare
• RUDEL OBREJA a primit 5 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită și evaziune fiscală

Ceilalți acuzați, Tudor Breazu, Ana-Maria Topoliceanu, Ștefan Lungu, Dragoș Botoroagă și Gheorghe Nastasia, au primit condamnări la închisoare cu suspendare. Iar fostul ministru al economiei Ion Ariton a fost achitat de acuzațiile de abuz în serviciu.

Cazul “Ridzi – 2 Mai”

Pe 15 iunie 2009, Gazeta Sporturilor a dezvăluit că Monica Iacob-Ridzi, în calitate de ministru al tineretului și sportului, a acordat fără licitație suma de 630.000 de euro unor firme de apartament, cu acționari comuni în vederea organizării de manifestări cu ocazia Zilei Tineretului. Două zile de eveniment au mâncat 0,6% din tot bugetul MTS pe un an!

După 29 de zile de la dezvăluirile GSP, Monica Iacob-Ridzi a demisionat. În mai 2011, procurorii anticorupție au trimis-o în judecată fiind pusă sub acuzare, iar pe 27 ianuarie 2014, Monica Iacob Ridzi a fost condamnată la 5 ani de închisoare cu executare! În februarie 2015 a venit și decizia finală luată de Înalta Curte de Casație și Justiție: 5 ani de închisoare cu executare. Aceeași pedeapsă a primit-o și Ioana Vîrsta (consilier personal al Monicăi Iacob-Ridzi).

În dosar au mai primit închisoare cu suspendare mai multe persoane implicate: Răzvan Udangiu, Paul Diaconu, Popa Daniela, Bogdan Iacobescu, Marius Negrea, Dan Toia, Marius Mărcuță, Mircea Florin, Octavian Dragomir și Claudia Radu.

Dosarul “Colectiv”

Vorbim de ancheta penală deschisă de procurori în urma incendiului din clubul Colectiv care a avut loc în seara zilei de 30 octombrie 2015.

Investigațiile jurnalistice ale Gazetei Sporturilor au devenit parte a filmului documentar “Colectiv”, regizat de Alexander Nanau. Filmul a fost ales cel mai bun documentar din Europa în 2020, nominalizat la două categorii (“Film internațional” și “Documentar”) pentru premiile Oscar 2021, nominalizat la BAFTA 2021, apreciat drept “Cel mai bun film despre jurnalism de la «Toți oamenii președintelui»” (The Times) și “Unul dintre cele mai mari filme despre jurnalism realizate vreodată” (Indiewire).

Prima dezvăluire investigativă a GSP a apărut la trei zile după incendiul devastator. Datorită unor medici din Spitalul Clinic de Urgență “Floreasca”, aceștia discutând cu jurnaliștii, publicul a aflat că România avea o unitate modernă dedicată marilor arși, dar aceasta nu funcționa deși fusese inaugurată oficial de două ori de către ministrul sănătății! Au urmat infecțiile nosocomiale ascunse în spitale sau viermii din rănile deschise ale pacienților de la Spitalul de Arși.

Pe 12 mai 2012, Judecătorii Curții de Apel București au pronunțat sentințele definitive în Dosarul “Colectiv”. Cristian Popescu-Piedone, fost primar al sectorului 4, a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu executare. În prima instanță, el a fost condamnat la 8 ani și 6 luni de închisoare. Patronii Colectiv au fost și ei condamnați: Alin George Anastasescu (11 ani si 8 luni), Costin Mincu (8 ani) și Cătălin Paul Gancea (6 ani si 4 luni).

Au mai fost condamnați Antonina Radu și George-Petrică Matei, pompieri ISUBIF - 8 ani și 8 luni de închisoare fiecare, pirotehniștii Marian Moise și Viorel Zaharia (6 ani si 10 luni).

Cazul “Dezinfectanții Hexi Pharma”

În primăvara lui 2016, Gazeta Sporturilor a dezvăluit că în sistemul sanitar erau folosiți pe scară largă dezinfectanți diluați achiziționați de la firma Hexi Pharma. Cel mai important producător de dezinfectanți din România, care distribuia produse în 350 de spitale, își falsifica produsele încă din fabrică.

Din momentul publicării primului dintre cele 160 de episoade ale sale, investigația GSP a dus nu doar la demonstrații de stradă împotriva corupției, la demisia ministrului sănătății Patriciu Achimaș Cadariu, la schimbarea normelor, la constituirea unui dosar penal, la recunoașterea Serviciului Român de Informații, ci și la o reflecție fără precedent a românilor asupra felului în care e nevoie de implicarea lor civică pentru ca statul să fie făcut responsabil.

Pe 2 iunie 2016, DNA a început urmărirea penală pentru spălare de bani și evaziune fiscală, fiind urmărite penal atât persoanele juridice Hexi Pharma, cât și firme cipriote suspectate de a fi off-shore-uri în care se ascundea prin tranzacții fictive profitul primei, cât și unii dintre administratorii acestora. ANAF se constituise parte civilă pentru a recupera peste 9 milioane de lei, adică aproape 2 milioane de euro.

Cazul “Secureanu – Spitalul Malaxa”

Probabil cel mai cunoscut caz de corupție din rândul managerilor de spital din România este cel al directorului Florin Secureanu. Director vreme de un deceniu la Spitalul Malaxa, din subordinea Primăriei Capitalei, Secureanu lua bani direct din casieria clinicii și a făcut acest lucru în peste 1.000 de zile!

Pe baza informațiilor și documentelor primite de la angajați din interior, GSP a dezvăluit în zeci de episoade o pluritate de rute ale corupției. De la contracte false și până la vacanțe asigurate de partenerii spitalului. Dezvăluirile Gazetei Sporturilor au început în noiembrie 2016, iar la o lună Direcția Națională Anticorupție l-a trimis în judecată pe Secureanu cu privire la săvârșirea infracțiunilor de delapidare (5 fapte din care una cu consecințe deosebit de grave) și luare de mită.

După mai multe termene, Secureanu a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel București la trei ani și opt luni de închisoare pentru că ar fi făcut plăți nelegale din fondurile unității sanitare către mai multe societăți comerciale.