GSP demontează două mituri marca Mircea Lucescu: NU, Craiova Maxima nu a fost peste Steaua '86 și NU, Rodion Cămătaru nu e mai bun decât Cristiano Ronaldo

Mircea Lucescu a răscolit amintirile și orgoliile unui fotbal românesc amorțit de depresia coronavirus. Într-un interviu-document, publicat de Gazeta Sporturilor de-a lungul a trei zile, Il Luce a spus lucruri nespuse despre anii '80, a reînviat controverse istorice sau a născut unele noi.

GSP ia „la bani mărunți" două dintre cele mai spinoase subiecte, demonstrând contrariul celor afirmate de Mircea Lucescu în interviul publicat de ziar. Mai exact, este vorba despre:

1. Comparaţie Craiova Maxima versus Steaua '86. „Pff, ce adversare a avut Craiova în '82-'83! Nu Vejle, nu Honved, Kuusysi Lahti".
2. Polemica Ghetelor de Aur ale lui Cămătaru şi Mateuţ. „Erau foarte buni, iar Dinamo avea forţa să marcheze în unele meciuri chiar şi câte 8-10 goluri. Nu se dădea nimeni la o parte pentru a marca ei", a susținut Lucescu, respingând cu înverşunare ideea că cei doi au fost fabricaţi golgeteri în 1987 şi 1989.

Care este, însă, realitatea relevată de date seci, nu cea subiectivă, exprimată de Mircea Lucescu?

1. Steaua '86 > Craiova '83

În acele vremuri, competiţiile continentale aveau alt sistem. De exemplu, în Cupa Campionilor jucau exclusiv formaţii care cîştigau titlul în ţara lor. Cupa Cupelor, care asăzi nu mai există, avea la start deţinătoarele de Cupă, iar în UEFA ajungeau, de regulă, echipele de pe podium, chiar şi vicecampioana, cele care astăzi, mai ales din primele 7-8 campionate, ajung în Champions League.

Sigur, cântărirea adversarilor de acum 30-40 de ani e subiectivă. Dar putem trece pe tărâmul cifrelor, pentru a încerca să replicăm traseele de atunci cu coordonate actuale. Mai exact, care ar fi corespondentul de astăzi al adversarelor întâlnite de Craiova şi Steaua, în acea perioadă, la interval de 3 ani? 

În primul rând, să ne reamintim parcursul de la acel moment, cu specificaţia că deşi a întâlnit tot 5 echipe, ca Steaua, Craiova a jucat doar până în semifinalele Cupei UEFA, în vreme ce roş-albaştrii au cucerit trofeul în CCE. 

CUPA UEFA, 1982-1983 

• Turul 1: U Craiova - Fiorentina 3-1 şi 0-1
• Turul 2: Shamrock Rovers - U Craiova 0-2 şi 0-3
• Optimi: Bordeaux - U Craiova 1-0 şi 0-2, după prelungiri
• Sferturi: Kaiserslautern - U Craiova 3-2 şi 0-1
• Semifinale: Benfica - U Craiova 0-0 şi 1-1

CUPA CAMPIONILOR, 1985-1986

• Turul 1: Vejle - Steaua 1-1 şi 1-4
• Optimi: Honved Budapesta - Steaua 1-0 şi 1-4
• Sferturi: Steaua - Kuusysi Lahti 0-0 şi 1-0
• Semifinale: Anderlecht - Steaua 1-0 şi 0-3
• Finala: Steaua - Barcelona 0-0, 2-0 după penalty-uri
   

Așadar, cum ar arăta astăzi corespondentul celor 10 adversare ale Craiovei şi Stelei? În cazul Stelei, GSP a luat în calcul clasamentul coeficienţilor ţărilor, în cupele europene, la momentul respectiv, raportat la aceeaşi ierarhie din prezent. Comparaţia e elocventă, mai ales că 8 dintre ţările care azi sunt în top 10 se regăseau şi atunci. Singurele absente: Iugoslavia şi Scoţia. De exemplu, Steaua a dat atunci în "sferturi" peste Kuusysi, campioana Finlandei, ţară aflată la momentul respectiv pe locul 23 în topul coeficienţilor. Azi, pe 23 e Israel, ţară a cărei campioană e Maccabi Tel Aviv.

Simulare pentru Steaua

În cazul Craiovei, nefiind vorba despre echipele campioane, au fost luate în calcul echipele care au terminat sezonul trecut, în propriul campionat, pe poziţia pe care se aflaseră adversarele Ştiinţei la finalul întrecerilor interne în vara lui 1982. 

Spre exemplu, în chiar primul tur, Craiova a dat peste Fiorentina, care era vicecampioana la zi a Italiei, rol pe care în prezent, pentru poziţia ocupată în campionatul precedent, deja încheiat, l-a avut Napoli.

CONCLUZIA: Traseul mai greu a fost al Stelei

O balanţă pentru fiecare tur în parte arată un scor de 3-2 "pentru" Steaua în privinţa formaţiilor care erau mai bune:

Alte două bile albe pentru Steaua

1. Roș-albaștrii au tot fost ironizați pentru că au trecut greu de o echipă cum era Kuusysi, fără nume în fotbalul european. Dar campioana Finlandei era chiar tare, ea avusese două rezultate fantastice în primele două tururi! La debut a eliminat campioana Iugoslaviei, pe Sarajevo, formaţie care luase titlul în faţa lui Vardar Skopje, cea care avea să o elimine pe Dinamo în turul 1 al Cupei UEFA, tot în '85-'86. Apoi, Kuusysi a furnizat o imensă surpriză, a scos-o şi pe Zenit, care era campioana URSS-ului.

2. În acest raport virtual cu Craiova, Steaua se poate lăuda cu rezultatul din semifinale. A trecut de o mare forţă europeană a anilor '80. Anderlecht era, de fapt, echipa pe care Craiova urma să o întâlnească în finala din 1983 dacă ar fi trecut şi de Benfica. N-a făcut-o, portughezii au ajuns în ultimul act, în care au cedat trofeul în faţa lui Anderlecht: 1-0 la Bruxelles şi 1-1 la Lisabona au fost rezultatele celor două manşe! 

2. Rodion Cămătaru ≠ Cristiano Ronaldo?

Cifrele lui Cămătaru şi Mateuţ ar fi azi de Balon de Aur, nu doar de Gheata de Aur. Au fost sau nu fabricaţi Cămătaru şi Mateuţ pentru a se impune în ierarhia realizată la nivel european de France Footbal? Nivelul atins de cei doi în 1986-1987 (Cămătaru) şi apoi în 1988-1989 (Mateuţ) reprezintă o ştachetă pe care, în ultimii 10 ani, cei mai mari fotbalişti ai lumii fie au atins-o cu mare greutate, fie chiar n-au reuşit.

De exemplu, Cămătaru a marcat 44 de goluri în acel sezon, jucând 33 de meciuri. Ceea ce înseamnă o medie de 1,3 goluri marcate pe meci! În cel mai bun sezon din toată cariera de până acum, Cristiano Ronaldo, a avut fix aceeaşi frecvenţă: în 2014-2015, la Real Madrid, a înscris de 48 de ori, jucând 35 de etape. Tot o medie de 1,3 goluri pe meci! 

Cămătaru, la 31 de ani, în 1989, a fost achiziţionat de Charleroi, o formație care cu el în lot a terminat pe locul 14, iar în 1990, Cami, deşi a mers la Mondialul din Italia, a fost practic rezerva trioului Lăcătuş - Răducioiu - Balint. Ronaldo, la 31 de ani, adică în 2016, cucerea Campionatul European cu Portugalia, triumfa şi în Champions League cu Real, iar la finalul acelui an îşi adjudeca şi Balonul de Aur!

De fapt, lui Cami i-a fost retrasă Gheata de Aur, din pricina suspiciunilor, iar câştigătorul oficial din statistici a rămas în acel an 1987 austriacul Toni Polster, de la Austria Viena, care marcase 39 de goluri.

1,1 goluri pe mecie media din acest sezon a lui Haland, considerat un fenomen: are 16 goluri în 14 meciuri pentru Salzburg şi 10 reuşite în 9 jocuri pentru Dortmund

Singurul fotbalist, de la nivelul celor de top, care a reuşit în ultimii ani o medie peste cea a lui Cămătaru a fost Messi. În 2012-2013, în campionat a marcat de 46 de ori, jucând 32 de etape. Media e de 1,4 goluri pe meci, doar un pic peste cea a lui Cami din '87.

Şi Mateuţ a atins borne uluitoare pentru a doua Gheată de Aur a lui Dinamo în a doua jumătate a anilor '80. A marcat de 43 de ori şi a avut o medie de 1,2 goluri pe meci. Peste nivelul maxim atins în toţi aceşti ani de fotbalişti formidabili precum Neymar, Suarez, Lewandowski, Cavani.

Mateuţ a plecat din România în 1990, an în care a fost rezervă la Mondialul din Italia. Avea 25 de ani și a jucat apoi în campionate de top, dar la echipe de plan secund, care se băteau pentru a evita retrogradarea: Zaragoza, Brescia Reggiana.

35 de goluria mai marcat Mateuţ în toţi cei 10 ani în care a mai jucat fotbal după sezonul în care a luat Gheata de Aur, la Zaragoza, Brescia şi Reggiana a înscris 13 goluri în 5 sezoane

10 goluriîn 56 de meciuri are Mateuţ în echipa naţională a României

Cămătaru şi Mateuţ versus starurile fotbalului de azi 

* cea mai bună medie atinsă într-un sezon, goluri raportate la numărul de meciuri, exclusiv în campionat
** echipa la care activa atunci când a atins nivelul maxim

„Se poate să fi fost directivă de la Partid, dar eu nu m-am rugat de adversari să se dea la o parte"
Rodion Cămătaru, declaraţie făcută în trecut

0 goluriau marcat Cămătaru şi Mateuţ împotriva Stelei în sezoanele în care au devenit Gheată de Aur

20 de goluria înscris Cămătaru în ultimele 6 etape din 1986-1987, ceea ce înseamnă o medie de 3,3 goluri pe meci

15 goluria marcat Cămătaru în sezonul 1988-1989, în care Mateuţ a înscris de 43 de ori, deci de aproape 3 ori mai mult. Cămătaru era vârf de atac, Mateuţ era mijlocaş

„Nu vă gândiţi că anumite echipe acceptau să piardă cu 8-2, 6-0 doar ca să-l fabrice cineva golgeter pe Cămătaru. Astea sunt nişte prostii"
Mircea Lucescu, interviu pentru GSP

VIDEO. Mircea Lucescu despre cum s-au născut marile echipe Steaua și Dinamo din anii '80

Interviurile lui Mircea Lucescu: 

• Episodul 1: Interviu eveniment cu Mircea Lucescu: „Craiova și naționala mea au dat tonul performanței în fotbal din anii '80"
• Episodul 2: Pe cine vede Mircea Lucescu ca artizanul performanței din 1986: „Steaua? Boloni a organizat-o, Valentin a protejat-o"
• Episodul 3: Mircea Lucescu pune Craiova Maxima peste Steaua '86: „A avut adversare tari! Nu Kuusysi, nu Vejle, nu Honved!” + o lecție de pe Netflix
• Episodul 4: Mircea Lucescu: „În '90, lumea ținea cu Dinamo. O depășisem pe Steaua la popularitate"

Citește și

Costin Ștucan: „Lucescu, idolul meu cu două fețe”

Adrian Porumboiu îl contrazice pe Mircea Lucescu: „Foloseau tehnici odioase, erau diabolici. Cei de la Dinamo căutau să te distrugă”