EXCLUSIV Interviu-eveniment cu „bombardierul” Mattia Montini: „Înainte, eram nebun. Când ești tânăr și dai de bani, ajungi să devii confuz, dar totul este trecător”

Mattia Montini este de departe cea mai bună achiziție a lui Dinamo din acest sezon, înscriindu-se cu șanse mari la a concura la această titulatură onorantă și pentru ultimii cinci ani.

Atacantul de 27 de ani a venit, practic, în probe, în umbra lui Gregory Tade, de exemplu, dar a tras echipa după el. Pentru un vârf are cifre impresionante, 9 goluri în 13 meciuri, în condițiile în care de multe ori a fost jucat în bandă.

Iar aceste goluri le-a reușit din maximum 20 de ocazii reale la poartă, de obicei el tot ce prinde marchează. Mai bine să-l lăsăm pe Mattia să vorbească, fiindcă veți descoperi un om sincer, isteț, dezinvolt, care știe să facă deosebirea între diverse stiluri de viață. 

 - Mattia, ai marcat de 9 ori în 13 meciuri. E mai bine decât te așteptai?
- Da, clar. Când am venit la Dinamo, în octombrie, ultimul meu meci fusese în mai. Am început greu. Multă lume crede că este ușor să dai gol în România, în Liga 1, că poate s-o facă oricine. Nu e chiar așa. E un fotbal foarte fizic, da, cu mai puțină tactică decât în Italia, dar e un ambient dificil. Așteptam mai puțin decât am reușit până acum, sunt mulțumit și sper să continuu la fel.

- Câte goluri ți-ai propus pe sezon?
- Dacă mi-aș spune: "Trebuie să dau gol diseară" sau "Îmi propun 10 goluri în 10 meciuri", nu aș reuși niciunul, n-aș marca. În cariera mea, mica mea carieră, am realizat că dacă ești disperat să marchezi, n-o să reușești. Golul vine singur! Prefer să nu stau să fac calcule. Vreau să-mi ajut echipa mereu cu un gol, cu o pasă.

"Mai întâi, să anulăm orice emoție"

- Cât de urât este să jucați în play-out?
- Trebuie să ne adaptăm situației. OK, Dinamo nu e un club de play-out, trebuie să se lupte mereu pentru campionat. Aceasta este credința fanilor. Dar a fost o serie de erori, trebuie să realizăm ceea ce nu a fost bine și să evităm să avem emoții în play-out. Să luptăm să salvăm ce se mai poate din acest sezon și să ne pregătim pentru obiectivele din ediția viitoare.

- Dar chiar se poate lupta pentru campionat?
- Da. Nivelul nostru în 2019 e de play-off, hai să luăm în considerare doar rezultatele din acest an.

- N-ați avut nici adversari foarte tari.
- Că nu ne-am putut lupta cu alții. Acum, ne îmbunătățim potențialul, echipa se va mai completa în vară pentru a fi gata să se bată pentru locul 1.

"Să auzi scandări, nu șușoteli"

- Ce știi despre Derby de România?
- Știu că e un meci precum Roma - Lazio, Inter - Milan sau Juve - Torino. Când am venit la București, să semnez cu Dinamo, am asistat pe Național Arena la derby-ul cu FCSB. "Wow", mi-am zis, atunci când am văzut ce atmosferă fac suporterii "câinilor". Și de atunci mi-am dorit să pot juca și eu într-un astfel de meci. Să mai dau și gol... Fabulos!

- Văzând atmosfera de pe Național Arena, cum e să joci pe stadionul Dinamo cu cel mult o mie de spectatori?
- Eu cred că e ușor pentru FCSB să joace cu oameni mulți pe stadion, poate și de aceea are rezultate. Sau pe arena aceea. Eu cred că dacă Dinamo ar juca pentru locul 1, ar atrage multe mii de tiffosi la stadion. E mai motivant să auzi spectatorii că-ți scandează numele decât să asculți ce vorbesc între ei spectatorii. Obiectivul nostru personal este să facem ca rezultatele să fie atât de bune încât cu fiecare meci să vină mai mulți oameni să ne vadă.

"Nu poți să te plimbi când ești pe 9"

- A fost greu să vii în probe la Dinamo?
- N-au fost niște teste de genul celor în care ții un jucător multe antrenamente, să vezi ce știe. N-am venit ca unul de pe stradă. Am vorbit cu Mister dinainte și mi-a zis: "Mattia, vreau să văd în ce condiții ești fiindcă tu ai jucat ultimul meci în mai, nouă ne trebuie jucători imediat, să intre în orice moment. Acum, nu în viitor". Ce mi-a spus mi s-a părut foarte profi. Una e să vezi pe net ce poate un jucător, în acțiune, alta e în realitate, în prezent. A fost o chestie bună și pentru mine, am văzut realitatea în ceea ce mă privește.

- Ce viață ai aici?
- Foarte simplă. Stau acasă cu prietena, cu cățelul, la TV, la Netflix, mai ieșim la un mall, dar nu prea mult. De ce? Aici, în București, jucătorii lui Dinamo sunt priviți ca potențiali campioni. Nu poți să ieși când ești pe 9 sau pe 11. Ieși când ești pe 1, corect? Mulți te văd, pot comenta, "uite, l-am văzut pe Montini acolo, după un meci nereușit", nu e normal. Și atunci evit. Așa e și în Italia, ca nivel al comentariilor, al așteptărilor.

"Eram nebun, nechibzuit, dar Valentina mi-a deschis mintea"

- Cum te-ai descrie pe tine, Mattia Montini, omul din afara fotbalului?
- Ți-am zis, sunt om simplu. Mi-am schimbat mult mentalitatea în ultimii 2-3 ani. Înainte, eram cam nebun! Îmi plăcea să fac tot felul de chestii care nu erau bune pentru munca mea.

- Precum?
- Când ești tânăr, nechibzuit, și dai de bani, ajungi să devii confuz. Am cheltuit mulți bani pe nimicuri. Să ies la disco, să ies seara în oraș la cină, dar am realizat ce este trecător și altceva contează cu adevărat. Am ajuns să apreciez și să știu adevărata valoare a banului! De asemenea, mă rog și-i mulțumesc lui Dumnezeu că m-a ghidat către Valentina, iubita mea, fiindcă ea mi-a deschis ochii și mintea vizavi de aceste lucruri. Acum, sunt calm, îmi place viața simplă, ușoară, liniștită.

- De cât timp ești alături de Valentina și cât de importantă este o relație stabilă pentru un fotbalist?
- Locuim împreună de doi ani. Depinde de caracter. Cunosc mulți băieți care n-au prietene, dar joacă, probabil, cel mai bun fotbal din lume. Am și foști colegi de la AS Roma care au avut un boom și apoi au căzut. Sau care sunt fotbaliști de Serie A, Serie B, unii cu iubite, alții single. Pentru mine, Valentina este acel cineva fundamental. Cu ea sunt stabil, dacă n-aș avea-o, poate aș fi confuz. Uneori, e atât de ușor să te pierzi, mai ales ca fotbalist, cu atâtea tentații. E ușor să devii un bun fotbalist, dar e foarte greu să te menții ca bun fotbalist.

- Unde te vezi peste 5 ani?
- Îmi doresc o familie, asta sper pentru noi. Și mai vreau o mulțime de câini în casa noastră. Și sper ca fizicul meu să-mi permită să mai joc 10 ani.

"Am fost destul de bun la școală, am făcut-o cum trebuie până la a ajunge la Universitate. Cred că dacă n-aș fi ținut-o cu fotbalul, mă țineam de cursuri și poate deveneam profesor. Materiile mele preferate erau engleza, geografia, istoria, nu am suferit matematica, italiana și latina"

"Sunt înnebunit după sport, joc tenis, paddle și squash. Când eram mai tânăr mergeam la pescuit. Îmi plăcea enorm. Eu sunt o persoană calmă și știu să aștept. Mă concentrez la pește și, uneori, chiar prindeam"

"Nu mă necăjește traficul din București, dar calitatea drumurilor și infrastructura nu este bună. Nu poți să faci un drum de 200 de kilometri în 4-5 ore. Indiferent prin ce localități treci"

"Nu știu ce ofertă a fost din Rusia, nu știu dacă rivalii m-ar dori, nu mă interesează aceste lucruri, ci doar să-mi fac meseria zi de zi la echipa mea de club, Dinamo. Mă gândesc doar la ceea ce pot cuprinde cu mintea mea"

"Am avut întotdeauna așteptări mari de la mine, dar cred că pot fi mai bun. Sunt încrezător vizavi de ceea ce fac zilnic la antrenamente, la meciuri, îmi place și orașul, totul este în regulă pentru mine"
"Italia nu e cea mai mare țară de pe glob, dar avem de toate pentru toți. Și suntem locul 1 în mâncare, modă, muzică, am fost chiar în fotbal, tenis, baschet. Italia e completă. Acum, sunt pentru prima dată în afara țării și pot vedea mai bine cât de frumoasă e țara mea"

"Fernando Torres, dintre contemporani, mi-a plăcut mult. "El Nino" din perioada Atleti și Liverpool. Am crescut cu el, iar spaniolul mi s-a părut complet. Apoi, tata mi-a arătat niște casete video cu fotbaliști din vremea lui: Marco Van Basten, era uimitor" Mattia Montini

Preferințe:

• "Filmul meu preferat este "Cast away", cu Tom Hanks în rol principal. Cred că l-am văzut "doar" de zece ori. Iar actorul meu preferat, deși nu mai trăiește, este Robin Williams"
• - "Carte? Biografiile și cărțile de mental coaching mă motivează. Uite, cartea asta despre viața lui Freddie Mercury aș citi-o"
• - "Vacanțe? Thailanda! Cred că dacă ajungi acolo, îți dai un restart. E altceva, o altă viață. Cred că la iarnă vom merge acolo. La vară, nu vom avea timp, vacanța va fi scurtă. Vreau să mergem de Crăciun în Thailanda"
• - "Mâncare. Când bunica face cannelloni sau lasagna, sunt fericit. În casă se fac cel mai bine. Băutură? Îmi place să beau un pahar de vin, roșu sau alb, depinde de ce mănânc, o bere, dar puțin. Urăsc băuturile spirtoase, vodka, whisky"
• - "Fashion - nu e chiar sută la sută italian, dar "Dsquared" a ajuns asimilată ca fiind de-a noastră. Eu prefer hainele de la această firmă, care sunt purtabile, tinerești și nu foarte scumpe. Dolce&Gabbana, Valentino, Armani sunt pentru bătrâni sau oamenii cu mulți bani"
• - "Îmi place muzica bună. Eu ascult Drake, de exemplu, dar dintre italieni îmi place Antonelli Venditti, care este un mare fan al Romei. Când jucam acolo, îl ascultam cu plăcere. Antonelli a făcut un concert special atunci când Roma a luat titlul și chiar am plâns când am văzut și ascultat înregistrarea"

"Am mai făcut judo și înot"

Mattia a dorit să-i calce pe urme tatălui său: "Noi suntem din Frosinone, un orașel lângă Roma, dar el e fan înfocat al lui Juventus. El mi-a dat primul tricou de la Juve, țin minte avea numele lui Platini pe spate. Am început fotbalul pe la 5 sau 6 ani. Am mai făcut judo și înot.

Tata a făcut și el fotbal, dar nu la nivel mare. Când tata mi-a adus acasă o minge de fotbal, a fost dragoste la prima vedere și pentru totdeauna. De mic mi-am dorit să fiu fotbalist, să joc în Serie A, în națională. Pas cu pas, odată cu trecerea anilor, am văzut că realitatea este altfel, mai dificilă, dar lupt cu toată puterea fizică și a minții să-mi îndeplinesc visele. Poate că n-am jucat în Serie A, dar joc într-o primă divizie din Europa și sper să am succes".

Ce-i place și ce urăște

În jumătate de an, italianul s-a lovit de mâncarea românească:

"Nu-mi plac ceapa și usturoiul, le urăsc. Iar aici, în România, acestea se găsesc în toate mâncărurile. Când merg la restaurant, aproape că mă rog de chelneri să nu cumva să pună ceapă sau usturoi. Am încercat mămăliga, știam din Italia. Uite, sarmalele îmi plac! Am încercat. Micii nu-mi plac, mi se pare că pică greu la stomac. Parcă te trag în jos. Carnea e bună aici, vită, porc, dar pui nu prea, nu înțeleg de ce. Se mănâncă bine în multe restaurante din București"

"Poți trăi cu mai puțin și sunteți focusați pe muncă"

Rugat să comenteze cum îi vede pe români după 6 luni de rezidență aici, Mattia a comentat:

"Am văzut că poți trăi cu nu foarte mulți bani. Am înțeles că un salariu normal e undeva la 500 de euro pe lună. Și am văzut că oamenii reușesc să trăiască destul de bine. În Italia salariile sunt mai mari, dar prețurile și mai mari. Apoi, îi apreciez pe muncitorii români. Sunt foarte focusați pe muncă. Și la mine, la Dinamo, masorii, magazinerul, toți muncesc pe rupte. În Italia, se mai plâng de una, de alta, mai încearcă să evite să pună osul"

"Poți trăi cu mai puțin și sunteți focusați pe muncă"

Rugat să comenteze cum îi vede pe români după 6 luni de rezidență aici, Mattia Montini a comentat:

"Am văzut că poți trăi cu nu foarte mulți bani. Am înțeles că un salariu normal e undeva la 500 de euro pe lună. Și am văzut că oamenii reușesc să trăiască destul de bine. În Italia salariile sunt mai mari, dar prețurile și mai mari. Apoi, îi apreciez pe muncitorii români. Sunt foarte focusați pe muncă. Și la mine, la Dinamo, masorii, magazinerul, toți muncesc pe rupte. În Italia, se mai plâng de una, de alta, mai încearcă să evite să pună osul"

104este cuantumul minutelor de care a avut nevoie Montini ca să marcheze în România

4.000 €este salariul lunar al atacantului în acest sezon

Vezi și: EXCLUSIV Lovitură: Florin Prunea la Dinamo! Rednic și-a dat acordul! „Gândim amândoi la fel”