Articol de Theodor Jumătate - Publicat sambata, 30 aprilie 2016 00:00
Gabi Balint își amintește în revista iberică Jot Down despre Steaua anilor '80: ”Eram o mașină de fotbal, cu jocul cel mai modern”.
Acum, când ne apropiem de 7 mai și de 30 de ani de la noaptea magică a Stelei la Sevilla, revista spaniolă Jot Down l-a prins pe Gabi Balint într-un interviu savuros despre acele vremuri.
"Am tras numai cu pistol cu apă"
"Am semnat în 1981 și, patru ani mai târziu, am cucerit primul titlu. În acea perioadă, au fost peste o sută de jucători la club. Era ușor să-i ia cu serviciul militar, care dura un an și jumătate", a început Gabi povestea echipei care a cucerit Cupa Campionilor în 1986.
"La mine a fost invers. Eu m-am eliberat de armată ca să vin la Steaua. Sunt locotenent major, dar n-am tras niciodată cu pistolul. Doar cu cel cu apă"
Balint a continuat să decripteze trecutul. "Erau prea mulți fotbaliști și nu ajuta la nimic. Era haos, unii stăteau trei luni și plecau. Apoi, au venit Alecsandrescu și Ienei, președinte și antrenor, și au făcut ordine. I-au ales pe cei mai buni pe fiecare post și, gradual, am devenit o adevărată mașină de fotbal. Dacă lipsea o rotiță, era înlocuită cu alta și totul mergea perfect".
"Fiecare își dădea viața pentru celălalt"
Secretele Stelei din anii '80? "Unul era disciplina. Trăiam cu spaima de a nu greși. Când greșeai, te băgau două-trei zile la închisoare. Într-o noapte, un coleg s-a îmbătat și, făcându-i-se foame, a vrut să se ducă la cantina de la stadion. Era ușa închisă, așa că a spart-o. Și a fost închis câteva zile. Mai mult, aveam securitatea pe urmele noastre. Știa tot ce se întâmpla cu noi în oraș. Iar informațiile erau trecute în dosare".
Mai presus de disciplină era însă jocul. "Ienei ne dădea o mare încredere. «Sunteți cei mai buni, intrați pe teren și faceți ce știți. Nu contează adversarii», spunea el. Nici nu aveam o tactică. Antrenamente lejere, cu o mulțime de jocuri, și mingea nu lipsea niciodată. Eram prieteni, exista armonie în lot. Fiecare își dădea viața pentru celălalt. Și aveam cel mai modern fotbal. Posesie și viteză. Un joc care depășea mult acele vremuri. De aceea câștigam".
"Ienei ne zicea: «Să alerge mingea, ea nu obosește». Și «mingea înseamnă aur». Ne punea să ne imaginăm că mingea e o comoară, nu doar un obiect care se învârte"
"Acum, aș închide televizorul la finala de la Sevilla"
Ultimul act cu Barcelona nu i-a plăcut nici lui Balint. "N-a fost deloc o partidă frumoasă. Grea, obositoare. Acum, dacă m-ai pune să revăd acele 120 de minute, aș închide televizorul. Doar sfârșitul a fost magnetic datorită penaltyurilor". N-a uitat clipele decisive. "Lăcătuș s-a dus la Ienei și i-a zis: «Mister, puneți-ne pe mine și pe Gabi! Batem și veți fi cel mai mare antrenor din lume!». Ienei ne-a privit gândind: «Tineri nebuni, fără minte». Dar ne-a lăsat. L-am întrebat pe Lăcătuș: «Cum tragi?». Mi-a răspuns: «N-am nicio idee. O să-i dau o bombă și vedem ce iese»".
"A fost ca un vis. Nu plănuisem nimic. Am șutat lângă bară, poate și pentru că-l observasem pe Urruti plecând pe colțul opus. Când am văzut mingea în plasă, toți mușchii s-au relaxat. După ce a ratat și Marcos, ai mei se bucurau, dar eu pluteam"
"Am avut nevoie de ani ca să realizez ce-am făcut"
După petrecere, l-a luat pe Belodedici și a ieșit în oraș. "Pe străzile Sevillei era liniște, foarte puțini se mai plimbau la acea oră. El m-a întrebat: «Îți dau seama ce-am făcut noi azi?». Mi-a luat ani de zile să realizez că am cucerit Cupa Campionilor în fața Barcei chiar pe terenul ei".
"Ne-au dat pe păr cu apă cu zahăr"
Balint a povestit și cum s-a pregătit pentru momentul întâlnirii cu Ceaușescu. "Am exersat ore în șir la Ministerul Apărării. Cum să strângem mâna, să luăm medalia și să spunem «Servesc patria». Eu și Lăcătuș aveam plete. Au vrut să ne tundem, dar am refuzat. Atunci, ne-au dat pe păr cu apă cu zahăr, ca să nu pară lung".
Pățania cu "artificiile" din China
După Cupa Intercontinentală, 0-1 cu River la Tokyo, "când am jucam bine și am pierdut", "ne-am oprit în China la întoarcere, ca să vedem Marele Zid. Și ca să cumpărăm artificii pentru Anul Nou. Am vrut să le testăm la hotel și am tras câteva pe fereastră. În câteva secunde au apărut primii soldați. Într-un minut, eram înconjurați în cameră. A fost un mare scandal diplomatic atunci".
"După finala cu Barcelona am făcut schimb de tricouri cu Victor, dar am pierdut acea amintire. De altfel, nu mai am niciun tricou. De fiecare dată când venea o fată la mine acasă îi dădeam un tricou să doarmă cu el. Dimineața, uitam, și fetele plecau cu ele"
Gabi Balint"Uitându-mă pe pozele din trecut, am găsit una cu toată echipa în «Plaza de Espana» din Sevilla. Toți aveam pantofi negri și șosete albe"
Gabi Balint"Returul cu Anderlecht din semifinale a fost cel mai bun meci din toată istoria Stelei. Nimeni n-avea nicio șansă în «Ghencea»"
Gabi Balint
)
)
)
)
)
)
)
)
