EXCLUSIV Alexandru Tudorie, interviu pe larg pentru GSP: „Dacă aș fi acum la FCSB, aș fi alt om” + „Voiam să fiu preot”

Alexandru Tudorie este propunerea lui Sepsi pentru titlul de golgheter al Ligii 1, dar și unul dintre atuurile pe care Bergodi le are în lupta pentru a prinde play-off-ul. Italianul are o slăbiciune pentru atacantul de 26 de ani. Și viceversa. 

Parteneriatul dintre ei a funcționat bine și la Voluntari, la Craiova au fost puțină vreme în același timp, dar s-au regăsit la Sfântu Gheorghe. Alex este în formă, mai rămâne să stăpânească ghinionul. Nu neapărat fiindcă a ratat un penalty la meciul cu FCSB (0-1), ci să se ferească de accidentări. 

Nu o poate uita nici acum pe cea din 2017, care i-a pus în pericol cariera! Într-un interviu acordat Gazetei, Tudorie a dezvăluit cine este acum cu adevărat.

- Alex, poate fi cel mai bun sezon din carieră?
- Da, da. Pentru asta muncesc zilnic la antrenament. Și ca să înscriu, că asta trebuie să facă un atacant.

- Este bine pentru un atacant să fie egoist? 
- Uneori e bine, alteori nu. Dacă scap cu un coleg în stânga sau în dreapta, iar eu sunt față în față cu portarul, prefer să pasez, să dea el gol, decât să ratez. E bine să fii altruist.

Alexandru Tudorie: „I-a zis să vină cu trenul, așa că am jucat eu și m-am rupt”

- Care a fost cea mai bună alegere a carierei?
- În primul rând, n-am regrete. Orice am făcut, am făcut cu inima deschisă. Sunt mulțumit și-I mulțumesc lui Dumnezeu că am avut puterea să revin după acea accidentare teribilă la genunchi. Important e să fiu sănătos, restul vine de la sine.

- Cât de mult te-a afectat acea accidentare, voiam să te întreb dacă ai avut gânduri negre în acea perioadă?
- Treceam printr-o perioadă bună, aveam 7-8 goluri și nu era nici jumătatea sezonului. A venit acea accidentare, într-un meci de Cupă, a fost un moment prost. Vreți să vă spun cum s-a întâmplat?

- Te rog.
- Aveam meci la Sibiu, era în liga secundă. Normal, nu trebuia să joc titular, ci să evolueze un copil foarte talentat, pe care Claudiu Niculescu îl promovase. Dar a întârziat! Claudiu s-a supărat și i-a zis: „Să vii cu trenul la Sibiu!”. S-a supărat foarte tare, nu l-a mai folosit titular, a trebuit să joc eu și... M-am rupt, într-o perioadă foarte bună. Mi-a fost greu în primele două luni, m-am chinuit tare, aveam tot felul de gânduri, că n-o să mai revin niciodată.

Alexandru Tudorie: „Am luat o bacterie din spital”

- Ai luat în calcul că o accidentare de acest gen poate să-ți pună capăt carierei?
- Da! Recuperarea nu decurgea bine, aveam probleme. Noroc că sunt căsătorit de tânăr și soția m-a încurajat, mi-a dat încredere că pot să trec peste. Am făcut cum a zis ea. Simțeam că nu e bine, iar la cinci luni de la recuperare am aflat că am luat o bacterie din spital. M-a „deschis” iar în zona afectată, am mai lipsit alte trei luni.

- Având în vedere aceste ultime detalii, te consideri un om ghinionist?
- Nu neapărat. Toate s-au așezat apoi. Următorul sezon a fost cel mai bun. M-a încercat viața. Următorul sezon l-am început pe bancă, nu jucam, eram al 3-lea atacant. A venit mister Bergodi la Voluntari și-am jucat meci de meci. Mister ne-a preluat în octombrie, aveam 8 puncte, am terminat sezonul salvându-ne direct de la retrogradare, iar eu am dat 10 goluri. Tot răul spre bine. Apoi, în vară, am plecat în Rusia.

- Cât de important a fost Bergodi în cariera ta?
- Antrenorul care a fost înainte la Voluntari nu prea îmi dădea încredere. Bergodi mi-a dat. Contează enorm să ai pe cineva care să creadă în tine. Mai mult decât orice.

Alexandru Tudorie, despre FCSB și tricourile albe

- Mulți suporteri ai FCSB nu știu dacă mai țin minte, dar tu ai contribuit enorm la ultimul titlu al echipei, în 2015. Erai la Oțelul, ai marcat în minutul 67, egalând la Târgu Mureș, ați învins cu 2-1, iar campionatul a fost câștigat de FCSB, care a remizat la Iași. Ți-aduci aminte și tu?
- Aș putea să uit? Noi eram retrogradați deja cu 2-3 etape înainte. Celor de la ASA le trebuia un egal dacă nu învingea Steaua. Ne-a ambiționat o chestie, cred că a fost momentul psihologic. Aveam un singur rând de echipament, iar cei de la Târgu Mureș ne-au zis că nu vor să schimbe echipamentul, să jucăm și noi cu ce avem. „Dacă vreți, vă dăm un rând de echipament alb pe care scrie Primăria Târgu Mureș pe piept, jucați în el!”.

- V-a enervat?
-Noi fiind Oțelul, campioana din 2011 totuși, ne-a motivat, ne-am enervat tare. Ne-am strâns toți băieții și am spus: „Mă, azi nu ieșim învinși de aici!”.

- Atunci, au fost discuții că ați primit bani de la Gigi Becali, cei de la Târgu Mureș s-au acuzat între ei că au vândut acel meci. Tu ce știi?
- Din ce știu eu, de la Oțelul n-a primit nimeni niciun bonus. Pentru noi a fost chestie de orgoliu, motivați și de faza cu tricourile. Ulterior, m-am transferat la FCSB, dar nu datorită victoriei. Eu am mers în al doilea cantonament, adică nu m-a cumpărat FCSB imediat. Domnul Becali mă voia de mai mult timp, dar Galațiul a cerut bani mulți pe mine. Înainte de partidă nu m-a sunat nimeni să mă roage, să mă motiveze, dinspre FCSB.

- Pe adversari i-ai simțit că nu-și dau interesul?
- Mi-aduc aminte, la 1-1, au ratat din doi metri, parcă Voiculeț. Așa a vrut Dumnezeu, să câștigăm noi meciul și FCSB campionatul.

Alexandru Tudorie: „Nimeni nu are răbdare cu tine”

- Cum cataloghezi experiența la FCSB?
- Am învățat lucruri acolo. Că trebuie să nu ascult pe nimeni și să mă concentrez pe ceea ce am de făcut. Eu nu cunoșteam viața, patronul. Dacă mă critica la televizor, fiind copil, puneam la suflet, mă demoraliza. Dacă aș fi acum acolo, aș fi alt om.

8 goluriîn 27 de meciuri, plus două assist-uri a reușit Tudorie în actuala ediție pentru Sepsi în toate competițiile. În Liga 1 are o medie de un gol la 3 partide

- Ai mai putea lucra vreodată cu Gigi Becali?
- Chestia la FCSB este că nu are nimeni răbdare cu tine! Oriunde ai fi, trebuie să demonstrezi, așa e. Nu știu dacă aș mai putea lucra cu domnul Becali. Nu poți ști ce-ți oferă viața.

Alexandru Tudorie: „Mi-a spus că n-o să joc niciodată cu el antrenor”

- La Craiova cum a fost?
- Am avut ghinion, m-am accidentat, apoi mister Bergodi a plecat. A venit un interimar, nu prea am jucat vreo trei luni. Antrenorul mi-a spus că nu joc fiindcă nu am fost dorit de dânsul la echipă.

- Te referi la Corneliu Papură?
- Da, el era. Mi-a spus clar. Au fost două-trei jocuri, plus unul de Cupă cu un adversar din „C”, n-am fost introdus deloc. Am mers frumos la dânsul: „Ce planuri aveți cu mine?”. Mi-a spus în față, apreciez asta, nu pe la spate: „N-o să joci cât o să fiu eu aici!”. 

- Ce ai făcut după?
- M-am pregătit în continuare, mi-am așteptat șansa, a venit Ouzounidis și am început din nou să joc. Începusem să mă acomodez, voiam să continuu în Bănie. Dar aveam o clauză de cumpărare destul de mare, Craiova n-a vrut să plătească.

- Despre ce sumă era vorba?
- 500.000 de euro sau ceva de genul ăsta, atât voia Arsenal Tula.

850 de mii de euroeste cota vârfului pe transfermarkt

Alexandru Tudorie: „Am învățat să joc și sub presiune”

- La Voluntari cum te-ai simțit?
- Mereu bine. A fost ca un pansament. A fost confortul de acasă, mai ales că m-am mutat în București. Nu punea nimeni presiune, totul era frumos.

- Joci mai bine fără presiune?
- Acum am învățat să joc și sub presiune. Am evoluat la acest capitol.

- Sepsi, cum este mariajul dintre tine și club?
- Sepsi m-a vrut de vreo doi ani, până să ajung. Dar cei din Rusia nu voiau să mă lase liber. Eu locuiesc în Brașov, la 20 de minute de Sfântu Gheorghe, copiii sunt la grădiniță, m-am acomodat, mă simt foarte bine.

- Pe când la națională?
- Nu vreau să mă autopropun. Când va considera selecționerul, dacă va considera vreodată că merit, voi merge cu drag. Orice fotbalist vrea să joace pentru țara lui.

- Aveai tricouri cu echipa națională, puștan fiind?
- Aveam. Dar fără număr, îmi treceam numărul cu pixul. Numărul 10, Mutu. Pe Hagi îl știu doar din povestirile tatei. Am văzut doar meciul de retragere al „Regelui”.

Alexandru Tudorie, despre diferențele diferențele Becali, Rotaru și Dioszegy

- Cât de mult te-au afectat vorbele lui Gigi Becali, când te-a făcut „derbedeu”, printre altele? Mai ales după incidentul cu fosta iubită din Centrul Vechi.
- Chiar nu făcusem nimic. Și m-am amuzat că a spus acele lucruri urâte despre mine, fiindcă a venit la echipă, eram la cină, ne-a salutat, iar dânsul m-a întrebat: „Chiar ai făcut lucrul ăsta?”. I-am zis că nu, mi-a replicat că are încredere în mine. Deși spusese cu totul altceva la TV. Sincer, e altfel în realitate decât ceea ce vedeți la televizor.

- Nu ești primul care spune asta.
- Glumește, vine la echipă cu glume, să întrețină o atmosferă plăcută.

- E bun pe glume?
- (râde) Daaa.

- Cum e în comparație cu Laszlo Dioszegy?
- E mai bine cum e la Sepsi. Patronul trebuie să asigure o liniște financiară clubului. Iar jucătorii să atingă obiectivele impuse de patron. E mult mai OK cu domnul Dioszegy.

- Cu Mihai Rotaru ai interacționat?
- Da, da. Stătea aproape de jucători, venea uneori la cină, vorbeam, făcea atmosferă frumoasă.

- Râd jucătorii la glumele patronilor? 
- (se amuză) Trebuie să râzi! Glumesc. Se face atmosferă frumoasă.

Nu râd de cei de la Dinamo, nu mă bucur de răul nimănui. Mai bine să-ți vezi de treaba ta. Sper ca Dinamo să revină rapid în Liga 1, e un nume mare. La fel cum aștept în prima divizie Oțelul, Poli Iași, cluburi cu tradiție, cu suporteri. Să fie 18 echipe în campionat.

- Alexandru Tudorie, atacant Sepsi

Cariera lui Tudorie

Alexandru Tudorie: „Voiam să fiu preot”

Alexandru Tudorie a povestit despre cum este el în afara gazonului, amintindu-și, ușor amuzat, de momentele copilăriei, explicând ce a învățat în Rusia.

Tudorie s-a maturizat, ajutat și de mariajul cu Ioana, care i-a dăruit doi băieți, Dennis și Amza. Atacantul de 26 de ani a dezvăluit câteva episoade din viața sa, developând momente care i-au rămas în suflet. 

Câteodată pe un ton amuzat, alteori serios, dunăreanul la origini s-a descoperit în fața microbiștilor.

Alexandru Tudorie: „Cântam la biserică”

Până să ajungă la fotbal, unde și-a construit o carieră și a câștigat bani frumoși, Alex putea avea un alt drum în viață.

„La un moment dat, voiam să fiu preot. Eram mic, cred că aveam 6-7 ani. Bunica mă lua la biserică. Cântam acolo, mi-a zis cineva: «Parcă ai voce de preot». Și începuse să-mi surâdă ideea. Apoi, m-am apucat de fotbal. Nu cred că aș fi putut fi preot. Sunt un om religios, am încredere în preoți, însă mai mult am încredere în Dumnezeu. Mi s-a oferit acest dar, al vieții, vreau să Îi mulțumesc”, a spus fotbalistul. 

La un moment dat, tatăl său avea alte planuri pentru el: „Voia să mă dea la baschet, eram foarte înalt, dar nu mi-a plăcut”.

Am mulți prieteni, nu știu să zic acum unul foarte bun. Și la Steaua, și la Dinamo, am peste tot. Am ținut legătura și cu cei de la Craiova, de exemplu, Bogdan Mitrea este nașul nostru. 

- Alexandru Tudorie

Alexandru Tudorie: „Învață rusa, dacă vrei să vorbești cu mine!”

Arsenal Tula l-a cumpărat în vara 2019 de la Voluntari și a plătit 400.000 de euro. 

„Tula era un fel de Galați, dar cu niște ani înapoi. Nimeni nu vorbea engleza, doar rusa. Am întrebat un coechipier câți ani are. El s-a uitat la translator, a întrebat ce vreau eu de fapt, respectivul i-a tradus. «Învață limba rusă dacă vrei să vorbești cu mine!», mi-a replicat. Apropo, în România, străinii sunt mai bine văzuți decât românii! 

Mă doare, însă asta e România, nu avem ce să facem. Nu a fost o viață grea în Rusia. Oamenii sunt un pic dificili, cu mine au fost OK. Aveam colegi de culoare și se comportau foarte urât cu ei. Dacă încerca unul să facă vreo glumă la antrenament sau dacă făcea a treia atingere, în loc de două, sau trecea de un adversar... Mare cot în gură ce-și lua! 

Așa sunt ei, mai agresivi. Moscova? Frumoasă și extrem de scumpă. Și foarte aglomerată. Era o autostradă ce ocolea tot orașul, cu șase benzi pe sens, se mergea bară la bară”, a povestit atacantul.

Am mulți colegi cu glumele la ei, Bălașa, Matei, Ciobotariu... La fotbal, mai faci o caterincă, o glumă, trecea vremea, mai ales în cantonamente.

- Alexandru Tudorie

Alexandru Tudorie: „Am zis că iubesc FCSB doar așa, că eram acolo”

Tudorie era dus de tatăl său la meciurile Oțelului. Imediat după primul gol la FCSB, atacantul a declarat public: „Iubesc acest club”. 

„Nu eram stelist în copilărie. Am făcut acea declarație fiindcă eram acolo și deja simțeam că mă implic total, că dau totul pentru acea echipă. Când eram mic, țineam cu Oțelul. Idolul meu era Ibrahimovici. Și Ronaldinho, aveam un poster mare cu semnătura lui, pe frigider, era preferatul meu! Mi l-a lipit tata pe frigider. Mă uitam la el și îmi doream să ajung și eu cât mai sus”, a rememorat Tudorie.

Trei idei despre omul Tudorie

• „Cea mai mare motivație? Să joc pentru familie. Vreau ca ai mei copii să fie liniștiți, să aibă un acoperiș deasupra capului, pentru ei muncesc, pentru familie. Și înainte de a veni la Sepsi am avut alte oferte mai atractive financiar. Dar atunci când ai doi copii, te mai gândești și la grădiniță, și să fie un oraș decent... Am fost în Rusia, nu aveau grădinițe în engleză, a trebuit soția singură să stea cu copiii, zilnic, nu este ușor. Trebuie să aibă și ei o educație”. 
• „Ce am învățat în străinătate? Să fiu mai agresiv, ca stil, să nu mai dau cu piciorul oricărei ocazii pe care o am. Înainte, tratam totul mai superficial. Revenind în România, mi-am schimbat stilul de viață și de joc”.
• „Cea mai frumoasă amintire din fotbal? Primul meu gol în Liga 1, împotriva Stelei, că așa se numea pe atunci. La Galați, am egalat, de-abia intrasem pe teren. Centrare din dreapta și am dat cu capul. Steaua atunci avea trupă bună, cu Tătărușanu, Chiricheș, Chipciu, Gardoș, Lato, Tănase, mulți”.

Dacă or fi oameni care m-au dezavantajat sau au ceva cu mine, nu știu, eu le urez multă sănătate.

- Alexandru Tudorie

Citește și:

Gazeta a întrebat UEFA dacă un antrenor licențiat în Moldova are dreptul să lucreze în România

Arene de 1 miliard de euro. Încă 6 stadioane noi vor fi finalizate în următorii 4 ani