Articol de GSP - Publicat joi, 16 septembrie 2021 11:30 / Actualizat joi, 16 septembrie 2021 17:01
Dumitru Dragomir (75 de ani), invitat al emisiunii „Prietenii lui Ovidiu” pe GSP.ro, a dezvăluit modul prin care a ajuns să îi întâlnească pe soții Ceaușescu și să ia masa cu ei.
- Emisiunea „Prietenii lui Ovidiu” este difuzată în fiecare miercuri, de la ora 20:00. Poate fi urmărită pe pe site-ul www.GSP.ro, pe pagina de Facebook a Gazetei (link AICI), pe contul de YouTube al Gazetei (abonează-te aici), în format podcast pe principalele platforme de distribuție a podcasturilor: Apple Podcast și Spotify.
- E reală povestea că l-ați cunoscut pe Nicolae Ceaușescu?
- Am luat masa cu ei. Acolo șef era Lică, dar și sora lui Ceaușescu, care era directoarea liceului și avea un cuvânt foarte greu de spus. Erau niște oameni admirabili, nu făceau niciun abuz! Mie mi-e frică de cineva acum? Eu m-am dus la Scornicești să mă facă membru de partid!
Îmi dădeau și 200.000 de lei pentru asta. Eu le-am cerut doar să fiu membru de partid, fără bani, fără nimic. Voiam doar salariu peste ce luam la Bihor. Voiam să fiu membru de partid pentru că altfel nu puteam să fiu conducător.
- Păi, și cum ați ajuns să luați masa cu ei?
- Eram acasă în trening și a venit unul la mine la ușă, un securist. Îmi dăduseră un apartament nou, cu patru camere, într-un bloc nou, foarte frumos. Am deschis. „Haideți, că vă așteaptă tovarășul Nicolae Ceaușescu”. Ăla era un căpitan, m-a luat direct în trening. Erau la masă, aveau un câine în față, pe pragul ușii.
Am trecut pe sub un nuc: „Bună ziua, tovarășe secretar general, mă numesc Dumitru Dragomir”. Erau la casa părintească cu Ștefan Andrei. „Dragă, dacă faceți vreo prostie aici, vă desființez!”. „Tovarășe secretar general, vă raportez că nu facem nicio prostie. Cum să facem?”. „Bine, dragă. Dar tu știi vreun banc cu Ceaușescu?”.
Mânca-v-aș gura, am crezut că mor! Am zis că dacă nu le spun o să spună că sunt prost.... „Știu!”. „Stai, dragă, jos!”. N-o să uit toată viața. Și i-am spus bancul...
- Cum a sunat bancul?
- „S-au întâlnit Brejnev cu Ceaușescu și cu Kennedy pe un vapor. Și au zis «hai să vedem care e rasa cea mai curajoasă din lume». Și Kennedy i-a spus unui om al lui: «John, aruncă-te în ocean, ia sabia asta şi scoate un rechin din ocean!».
Se aruncă John, scoate rechinul, dar fără o mână. Toată asistența «Wow, ce curaj! Wow, ce curaj». Hruşciov îi zice omului lui: «Alioşa, aruncă-te să-mi scoţi doi rechini!».
Se aruncă Alioșa cu un cuțit în mână, scoate doi rechini, fără un picior și o mână. Asistența «Wow, ce curaj! Wow, ce curaj».
Nicolae Ceaușescu spune și el: «Ioane, hai bă să nu ne facem de râs. Scoate și tu măcar un peștișor». «Nu mă arunc, tovarășe Ceaușescu, e apa rece... Ce Dumnezeu!». Asistența «Wow, ce curaj! Wow, ce curaj»”.
Atunci a intervenit Ceaușeasca: «Nu ți-e rușine, mă?! Nu ți-e rușine?!». El i-a răspuns: «Lasă-l în pace. Mai știi și alte bancuri?». «Tovarășe eu sunt în relații bune cu mintea. Până diseară vă spun banc după banc. 300 vă spun, cu dumneavoastră cel puțin zece». A început să râdă.
- Ați trecut pe la multe cluburi. Unde v-ați simțit cel mai bine?
- Dacă nu murea băiatul meu, Manuel, perioada de la Brașov ar fi fost cea mai bună din viața mea. Cea mai bună în toate sensurile. Am avut doi prim-secretari extraordinari, aveam mână liberă și făceam tot ce voiam pe lumea asta.
Până într-o zi, când m-au chemat primul secretar și șeful inspectoratului. „Ce-am mai făcut, tovarășu'”. „Trebuie să pleci la București. Mâine vin tovarășii aici”. Acolo, la Brașov, au venit generali, miniștri și tovarășul Postelnicu. „Începând de la 1 ești ori la Dinamo, ori la Victoria”. „Domne, m-am mutat, abia mi-au dat casă în Brașov, soția avea post în centrul orașului...”. Imediat m-au luat, într-o lună de zile m-au făcut comandantul clubului Victoria.
URMĂREȘTE AICI TOATĂ EMISIUNEA CU DUMITRU DRAGOMIR
Citește și:
)
)
)
)
)
)
)
)
