Articol de Andrei Petrescu, Andrei Furnigă (video) - Publicat sambata, 19 august 2023 10:00 / Actualizat sambata, 19 august 2023 10:05
Gazeta Sporturilor începe astăzi un serial despre viața crainicilor aflați la echipele de tradiție din România. Ei dezvăluie de ce și-au ales această meserie, cum s-au îndrăgostit de formațiile pe care le reprezintă și ce înseamnă acest job pentru ei.
Primul care a acceptat invitația Gazetei este Nicu Grameni (57 de ani), announcer-ul celor de la Dinamo. Prezent pe stadion încă din copilărie, Grameni este organizator de competiții la CS Dinamo, iar din 2015 lucrează și la echipa de fotbal, pe postul de crainic. Pe lângă acestea mai este și solist vocal, cântând la numeroase petreceri date de dinamoviști, dar și de rivali, unul dintre aceștia fiind patronul FCSB, Gigi Becali.
Nicu Grameni: „Primul meu meci a fost chiar un Dinamo - Steaua”
- Domnule Grameni, cum ați început cariera de crainic?
- În urmă cu 8 ani, i-am ajutat, de câteva ori, pe cei din PCH cu materiale tehnice, microfoane folosite în peluză deoarece eu fiind solist vocal aveam acces la aceste materiale. La un moment dat, fostul crainic a trebuit să plece la radio, iar ei m-au rugat pe mine să încerc. Culmea a fost că primul meci al meu a fost tocmai un Dinamo - Steaua! Acea victorie a noastră cu 3-1 cu Mircea Rednic antrenor, când Gnohere a marcat pentru Dinamo. A fost un început cum nu se putea mai frumos, iar asta m-a făcut să continui. Am interacționat foarte bine cu cei din club, de-a lungul anilor am avut o relație extraordinară cu ei.
- Ați iubit Dinamo și înainte să deveniți crainic?
- Primul meci ca suporter pe stadion a fost în 1979, la celebrul Dinamo - FC Argeș 3-4, când Gicu Dobrin ne-a luat titlul în ultima etapă. Aveam atunci deja 13 ani. Eu sunt din Brăila, oraș care e în mare parte alb-roșu, astfel că am amintiri frumoase despre Dinamo chiar în Brăila.
- Sunteți și organizator de competiții la CS Dinamo în același timp.
- Da, așa este. Sunt organizator de competiții la Academia CS Dinamo. Am parte de ceva ce nu credeam că pot avea parte în viața mea. Lucrez cu câteva sute de copii, mă bucur că sunt înconjurat și de foști mari fotbaliști care și-au dat mâna și încercăm să facem treabă bună.
Nicu Grameni: „Dacă ești lipsit de emoții, îți lipsește ceva foarte special”
- Cum reușiți să vă împărțiți?
- De dimineață până seară sunt la stadion la Dinamo, lângă academie și lângă echipa de Liga a 3-a. Am o relație bună cu cei din conducerea lui CS Dinamo, care și ea are, la rândul ei, o relație bună cu conducerea clubului de fotbal din Liga 1.
- După peste 8 ani ani de experiență, mai aveti emoții?
- Emoții sunt întotdeauna. Dacă ești lipsit de emoții, practic îți lipsește ceva foarte special. Emoții sunt mereu pentru că vezi oamenii care se manifestă pe stadion, oamenii care trăiesc acest fenomen. Nu are cum să nu te miște. Am văzut oameni în vârstă care au plâns de tristețe. Am văzut lacrimi la primul meci ca suporter cu Argeșul. Am văzut, de asemenea, și lacrimi de fericire.
- A fost vreun moment în care ați vrut să renunțați?
- Niciodată! Au fost momente în care nu am reușit să ajung la o anumită partidă, dar am fost înțeles și am fost ajutat de colegii de la Radio Dinamo, care m-au înlocuit.
- Cum vă pregătiți pentru un meci?
- E deja rutină. Știu ce am de făcut. Din prima mea zi la Dinamo am vorbit cu Johnny Culina, ofițerul de presă, care îmi dăduse să citesc o hârtie. Am zis „Stop! Dacă îmi dai hârtie, ne oprim aici!”. „Păi, și ce facem?”. „Îmi dai tu subiectele și eu le dezvolt”. De atunci, așa colaborăm. Mă pregătesc strict pentru ce am de citit foarte scurt, în rest dezvolt eu cum consider că este necesar în acel moment.
Nicu Grameni dezvăluie marea sa gafă: „A marcat Vali... Nemec”
- Deci vă scrieți propriul discurs?
- Nu, nu-mi scriu nimic. Pur și simplu, îl concep atunci, pe moment! Și cred că nu am greșit niciodată, poate am mai exagerat uneori din exces de zel, din prea multă dragoste pentru club am mai întrecut măsura. Dar nu atât de mult încât să deranjez.
- Studiați jucătorii lui Dinamo sau pe cei adverși, nu cumva să le greșiți numele?
- Da, ăsta e primul lucru pe care îl fac când ajung la stadion, să obțin foaia cu cele două formații. Dacă există vreun fotbalist pe care nu-l cunosc și nu-i știu pronunția corectă, merg la echipa adversă, întreb oamenii cum se pronunță corect ca să nu mă fac de râs.
- Care a fost cea mai mare gafă facută?
- Îmi amintesc un joc pe Dinamo în care erau Nemec și Vali Lazăr în echipă. Marcase Vali Lazăr, dar din locul în care stăteam eu, între băncile de rezerve, am văzut că a fost Nemec. Nu am mai stat pe gânduri și am anunțat „A marcat, cu numărul 7, Vali...”. Tribuna răspundea „Nemec...”. Până la urmă au zis ca mine, nu au avut încotro!
- A mai fost și alta?
- Iarăși o fază pe care eu nu o consider gafă, însă care a avut un impact pozitiv pentru unii, negativ pentru alții. A fost o minge în tribună acum ceva timp, la o partidă de Liga a 2-a. Nu a venit înapoi, antrenorul care era cu copiii de mingi atunci mi-a zis că e a 8-a minge pe care o pierde și nu mai are la antrenament, astfel că am cerut la stația de amplificare să se înapoieze mingea. Unii au perceput-o ca pe un lucru negativ, dar dacă ar fi cazul, azi aș face-o din nou.
- Ați stârnit un val de reacții la acel moment...
- Da, așa este. Mi s-a părut mult prea mult, dar face parte din fenomen.
Grameni: „După retrogradare am plecat pe jos acasă”
- Care este cel mai frumos gol pe care l-ați anunțat?
- Cred că a fost cel al lui Rivaldinho, din meciul cu Bilbao. Un gol fantastic, care ne-a surprins pe toți. Goluri speciale au fost în fiecare sezon, mai ales la Liga a 2-a, unde cred că am trăit cu mai multă intensitate toate meciurile.
- Cel mai trist moment?
- Offf... Clar, acel blestemat de baraj, culmea, împotriva „fraților” noștri de la U Cluj! Am trăit o dramă, însă am revenit și ușor-ușor suntem pe drumul cel bun. Consider că această retrogradare până la urmă ne-a făcut un bine.
- Cum ați trăit acea retrogradare, în calitate de crainic?
- Fără cuvinte. La un moment dat, nu mai ai ce cuvinte să rostești. De regulă, când se încheie meciul, fie că pierdem sau câștigăm, le mulțumesc suporterilor. La acel retur nu am mai avut puterea să spun nimic, am plecat pe jos acasă. Nici nu mi-am dat seama că am plecat pe jos, deși mașina o aveam la stadion! Câteva zile am fost pierdut în spațiu, ca toată suflarea dinamovistă de altfel. Apoi ne-am înhămat la treabă, a trebuit să pornim la lucru
Nicu Grameni a fost elevul Mihaelei Runceanu
- Sunteți și cântăreț de muzică lăutărească, corect?
- Sunt solist vocal, cânt și muzică lăutărească, dar nu ăsta e specificul meu. La început am fost solist de rock, apoi de muzică ușoară. Am avut onoarea și privilegiul să o am profesoară de canto 4 ani pe Mihaela Runceanu și să colaborez în anii '90 cu toate marile vedete ale scenei românești.
- Încă mai cântați?
- Cânt, da! Am trupă și cânt atunci când îmi permite timpul. Fiind foarte atașat de Dinamo, sunt prezent la toate meciurile de handbal, la volei, la baschet, chiar și la polo. E ceea ce îmi place, ăsta e un mare noroc!
Nicu Grameni: „Am câștigat foarte mulți bani de la Gigi Becali”
- Ați participat la multe petreceri alături de mari jucători dinamoviști, ce v-a rămas în minte?
- Pot spune ultima impresie pe care mi-au lăsat-o jucătorii lui Dinamo. La promovare am fost la o petrecere cu ei. După ce, înainte, la mai multe petreceri, a trebuit să interpretez anumite melodii cu tentă și cu atac la adresa rivalilor, atunci am prins momentul când nu era cu trupa, am pus negative și le-am zis băieților «Băi fraților, voi m-ați perceput ca alt solist, hai să vă arăt ce fel de solist sunt eu!».
- Continuați...
- Și am fost extraordinar de surprins să văd că piesa „You raise me up” era cântată alături de mine, cuvânt cu cuvânt, de către jucătorii echipei. Amzăr, Giafer...a fost o surpriză imensă pentru mine!
- Cum a fost să cântați cu ei?
- Cântau cu patos. Și ei au fost, probabil, surprinși pentru că nu știau că eu pot interpreta acele melodii, dar astea sunt cântecele în care eu mă regăsesc. Repet, m-a uimit maxim faptul că ei știau pe de rost versurile. Mă așteptam să știe altfel de piese, nu de la asta!
- Spuneați că ați fost obligat să cântați anumite melodii cu tentă...
- Prima dată când am interpretat acea melodie nici nu știam ce cânt. Eram la Revelionul gloriilor dinamoviste, iar alături de Florin Prunea am fost prins într-o mulțime de foști jucători care interpretau acea melodie. Am prins-o din zbor, era petrecere și eram puțin luați de val, mi s-a părut senzațional. Mai rău a fost că a fost filmat și dat peste tot. Totuși, ăsta e farmecul suporterilor dinamoviști.
- Este adevărat că ați cântat și pentru rivalul Gigi Becali?
- Am cântat pentru Gigi Becali, nu pentru rivalul Gigi Becali! Orice aș gândi despre el, păstrez pentru mine. Sincer, la câți bani am câștigat de pe urma sa, ar fi chiar urât să spun ceva urât de dumnealui.
- Vă dădea multe dedicații?
- Da, da! La un moment dat eram trupa pe care el o prefera la petrecerile la care participa. A fost o perioadă de câțiva ani în care am fost prezenți. Și chiar a fost o perioadă plăcută! Surprinzător poate, pentru mulți, e că niciodată nu s-a pus problema că eu sunt dinamovist și nu am ce căuta acolo.
- A încercat vreodată să vă propună să cântați o melodie anti-Dinamo?
- Nu, niciodată! Nu avea interesul ăsta. Eu n-am avut parte de așa ceva, culmea e că toți din trupă eram dinamoviști! Dar eu sunt aromân, Gigi Becali e și el aromân și din prisma asta am colaborat foarte bine.
- Una dintre petrecerile de pomină la care ați cântat a fost cea organizată de Mirel Rădoi.
- Da, la botezul copilului. Atunci am descoperit un Mirel pe care, până atunci, îl percepeam cu totul și cu totul altfel! Mi-a schimbat total impresia. Un băiat senzațional, mă bucur că am avut plăcerea să-l cunosc. La fel ca pe mulți, nu doar steliști. Eu am prieteni foarte mulți din peluze adverse, am cântat la nunți ale ultrașilor de la Peluza Sud și nu a fost nicio problemă
Îmi amintesc că am participat împreună cu rivalii, acum mai mulți ani, înainte de Crăciun, la o donație la Spitalul «Obregia» pentru copii bolnavi. Am fost singurul dinamovist acolo. Gheorghe Mustață mi-a zis că sunt binevenit acolo, că nu are nimeni nimic cu mine și nu se va atinge nimeni de mine
- Nicu Grameni, crainic Dinamo
Citește și alte știri despre Dinamo:
)
)
)
)
)
)
)
