Articol de Răzvan Luţac - Publicat joi, 09 octombrie 2014 00:00 / Actualizat miercuri, 08 octombrie 2014 21:48
Mijlocaşul, din septembrie la Hapoel Beer Sheva, a fost coleg cu fostul fundaş la Blănuri Oradea. Povesteşte cum s-a adaptat în Israel, spune că episodul Petrolul a fost o "exagerare" şi explică valorile după care se va ghida în viitoarea profesie, cea de antrenor.
Ovidiu Hoban a venit "zen" la interviul cu echipa Gazetei. "Cred că sînt o fire echilibrată, sper să mă ajute asta şi pe viitor. Visez să fiu antrenor", afirmă mijlocaşul. Vorbeşte calm, abordează întîi tema echipei naţionale, poimîine e meciul pe care băimăreanul îl vede puţin diferit faţă de presă.
- Ovidiu, avancronica jocului nu-mi dă emoţii. Cum se vede de dincolo?
- Nicidecum cum priviţi voi! Va fi un meci foarte greu. Maghiarii vin să îşi vîndă scump pielea, ştiţi doar că rivalitatea nu e doar în fotbal, ci în toate domeniile. Asta nu înseamnă că spiritul nostru nu e la fel.
- Szalai, Dzsudzsak... Din analiza adversarului, ţi-a mai sărit cineva anume în ochi?
- Nu sînt doar ei doi. În primul rînd, nu ăsta e conceptul maghiarilor. Puterea lor este în echipă, nu în individualităţi, să le vedem jocul ca ansamblu. Nu contează numele şi echipa de la care provin.
- Să sperăm la un indigo după toamna trecută?
- Ha, mi-aş dori ca şi anul ăsta să fie la fel, îţi dai seama! Atunci am jucat vreo 15 minute. Mi-a plăcut foarte mult, sper să se repete istoria! Însă nu pot zice că am receptat jocul într-un mod deosebit. Visul meu a fost să joc la "naţională", sînt la fel de entuziasmat înaintea fiecărui joc.
"Îmi era puţin frică de zonă"
- Ai vreun obicei înainte de meciuri? Ce piesă ai în căşti sîmbătă, la 18:00?
- Ritual de genul ăsta n-am. Singurul obicei este că îmi spun rugăciunea. O fac înainte şi după partide.
- Chiar, ai ales Israelul. A contat că eşti un tip credincios?
- Sigur! Acum, după "dubla" cu Ungaria şi Finlanda, îmi voi aduce şi familia în Israel. Plănuiesc să merg la Ierusalim, am ce vizita acolo.
- Nu eşti de foarte mult timp acolo, nu te pot întreba dacă te-ai adaptat sau nu...
- Să ştii că îmi place. Băieţii pe care i-am întîlnit sînt foarte profesionişti şi primitori. M-au ajutat să mă integrez. Am cîştigat ambele meciuri, e un proiect frumos şi ambiţios, ţintim cupele europene.
- Te-ai sfătuit cu multă lume înainte să semnezi?
- Îţi dai seama! L-am sunat pe Giurgiu, îmi era puţin frică de zonă. E foarte aproape de Fîşia Gaza. Însă el mi-a spus că nu mai este vorba de aşa ceva. Mi-a explicat că s-a semnat un tratat de pace şi nu mai sînt probleme. Şi mi-am dat seama că a avut dreptate!
Din Germania 5 la "naţională"
- Îţi pare rău că ai plecat de la Petrolul?
- Îmi pare rău, am un regret. Acolo a fost apogeul carierei mele. Am cîştigat un trofeu, am ajuns la "naţională". Însă, pe de altă parte, trebuie să mă gîndesc şi la viitor. La vîrsta mea, te mai gîndeşti şi la partea financiară.
- A contat acel incident de după meciul cu Dinamo Zagreb?
- Nu. Au fost nişte exagerări, neînţelegeri. Pînă la urmă s-au rezolvat, a fost decizia mea să plec.
- Nu e prima oară cînd joci în străinătate. "Afară" ţi-ai început şi cariera, la FK Clausen!
- Am fost la o vîrstă fragedă în Germania, însă mi-a fost foarte utilă experienţa. Să vezi de la 19 ani seriozitatea nemţească... Oameni foarte profesionişti, deşi jucau în liga a 5-a! A fost o decizie de moment, am plecat cu încă trei români. "Să vedem ce-o fi!". Acum, ţin legătura cu ei. Ei mai joacă, dar tot la un nivel inferior în Germania. Se bucură că am ajuns aici, eu mă bucur că s-au realizat.
"Ambiţie şi disciplină pentru 10"
- În Germania ajunseseşi de la Oradea, unde ai fost coleg cu Neşu...
- Da, am jucat împreună la Blănuri. Am văzut recent că mai mulţi doctori i-au spus că se va putea reface complet. Mă bucur de fiecare dată cînd aud aşa ceva, ştiu ce băiat bun şi sufletist este, mă rog mereu pentru el. Îmi pare rău, dar sper că va merge, într-un viitor apropiat, din nou.
- Spuneai că vrei să te faci antrenor. Dacă în şcoală ar exista materia "fotbal" şi tu ai fi profesor, pentru ce ai da nota 10?
- Ambiţie şi disciplină. Aş înţelege lacunele din jocul fiecăruia dacă ar avea aceste două caracteristici, ar avea zece din partea mea.
- Tu eşti dintr-o altă generaţie faţă de majoritatea puştilor, poate a viitorilor elevi. Le înţelegi viaţa dublă, realitate-reţele sociale?
- Cred că amploarea fotbalului bate noile tehnologii, care le mai distrag atenţia puştilor dinspre fotbal. Eu îi înţeleg. Cei cu adevărat buni şi care îşi doresc mult să facă asta în viaţă pot împăca lumea virtuală, să zicem, cu mingea!
7 selecţii la echipa naţională are Ovidiu Hoban
"Idolul meu a fost Zidane. Cel mai bun şi mai complet fotbalist din istorie, după părerea mea" (Ovidiu Hoban, mijlocaş România)
"Am fost antrenat, printre alţii, de Contra, Pustai, Răzvan Lucescu şi Piţurcă. Temperamente diferite, caractere diferite, viziuni diferite. Dacă voi ajunge antrenor, sper să aplic cîte puţin din ideile fiecăruia" (Ovidiu Hoban, mijlocaş România)
"N-am jucat niciodată la echipa-simbol a oraşului natal, FC Baia Mare. Apoi, ajuns la Gaz Metan, am înscris primul gol oficial în chiar primul meci. Cu Baia Mare. Ce sentiment ciudat am avut!" (Ovidiu Hoban, mijlocaş România)
)
)
)
)
)
)
)
