SPORT ȘI SĂNĂTATE De ce nu slăbeşti doar făcând exerciţii fizice? » Raportul îngrijorător publicat de oamenii de ştiinţă. Avertismentul lor și care este soluția

• Gazeta Sporturilor a lansat „Sport și sănătate”, o campanie de informare și conștientizare a unei vieți echilibrate și sănătoase. Vor urma interviuri cu doctori, antrenori de fitness, nutriționiști, psihologi, dar și studii legate de acest domeniu.

De câte ori nu ai auzit „Du-te la sală dacă vrei să slăbeşti!”, „Mergi mai mult pe jos pentru a da kilogramele jos!”, „Arde calorii pentru a arde grăsimea!”? Conform specialiştilor, toate aceste îndemnuri intră în conflict uneori cu experiența reală.

Tim Spector, profesor de epidemiologie genetică la King’s College din Londra, spune că unul dintre cele mai mari mituri este că trebuie să faci sport pentru a slăbi. „Niciun studiu efectuat pe oameni n-a demonstrat că activitatea fizică ar avea efecte semnificative asupra greutăţii corporale”, scrie omul de ştiinţă britanic în cartea sa "Taci şi înghite".

ALIMENTAȚIE

Interviu cu Mihail Pautov, cel mai urmărit medic din România despre: TOP 5 obiceiuri bune și rele, post intermitent, somn și alimentație

Motivele pentru care nu slăbim atunci când facem sport

Principalul argument al lui Spector este că avem aşteptări prea mari atunci când facem sport, iar consumul nostru energetic este predeterminat şi greu de schimbat: 

Aproximativ 70% din acesta este reprezentat de rata noastră metabolică, adică energia consumată de corpul nostru doar pentru a ne asigura supravieţuirea. 10% din energie este întrebuinţată de digestie şi ne mai rămân 20% pentru activităţile fizice, din care jumătate consumăm cu mişcări mărunte. Aşa că avem putere de decizie doar în ceea ce priveşte 10% din consumul nostru energetic
- Tim Spector

Ce înseamnă asta? Că în timp ce aportul alimentar reprezintă 100% din energia care intră în corpul nostru, exercițiile fizice ard doar între 10% şi 20% din această energie.

Matematicianul și cercetătorul în obezitate Kevin Hall a oferit un exemplu pentru a arăta de ce practicarea sportului este puțin probabil să conducă la o pierdere de greutate semnificativă.

El a luat cazul unui bărbat care cântăreşte 90 de kilograme şi care aleargă de 4 ori pe săptămână câte o oră la intensitate medie. În cazul în care menține același aport de calorii și ar face asta timp de 30 de zile, el ar slăbi doar două kilograme.

„Dacă bărbatul ar decide să mărească aportul de alimente sau să se relaxeze mai mult pentru a se recupera după exercițiile suplimentare, ceea ce se întâmplă frecvent, atunci s-ar pierde și mai puțină greutate", a adăugat Hall.

Ce sunt comportamentele compensatorii?

De ce spune Hall că se întâmplă adesea să mâncăm mai mult după ce facem sport sau că în celelalte 23 de ore ale unei zile vom lenevi mai mult şi vom face mai puţină mişcare?

În primul rând, un studiu din 2009 arată că oamenii consumă mai multă mâncare după exerciții fizice, fie pentru că supraestimează numărul de calorii arse prin sport, fie pentru că le era mai foame.

„Muncești din greu la sală timp de o oră, iar munca poate fi ștearsă după cinci minute de mâncare", spune Hall. O singură felie de pizza ar putea anula beneficiul unui antrenament de o oră!

În al doilea rând, după antrenament, oamenii tind să facă mai puţină mişcare decât în mod obişnuit. Asta se întâmplă deoarece "corpul va reduce nivelul de activitate subconştientă şi conştientă, dând naştere senzaţiei de oboseală", aşa cum explică Tim Spector. Asta înseamnă că vom fi mai tentaţi să luăm liftul în loc să mergem pe scări sau să luăm o staţie autobuzul în loc să facem o plimbare de 10 minute.

Aceste schimbări sunt numite „comportamente compensatorii” și se referă la ajustări pe care le facem inconștient după antrenament pentru a compensa caloriile arse.

SPORT ȘI SĂNĂTATE

Cifre alarmante pentru România: unu din doi români n-a făcut niciodată activități fizice! 20% dintre copiii între 7 și 9 ani sunt obezi

Care e soluţia?

Medicul în tratarea obezităţii Yoni Freedhoff spune că exercițiile fizice au beneficii uimitoare pentru sănătate, doar că nu ne ajută prea mult în ceea ce priveşte pierderea în greutate.

„Prin prevenirea cancerelor, îmbunătățirea tensiunii arteriale, a nivelului colesterolului și al zahărului, întărirea somnului, a atenției, a energiei și a dispoziției, exercițiile fizice s-au dovedit incontestabil a fi cel mai bun medicament din lume – mai bun decât orice produs farmaceutic pe care l-ar putea prescrie vreodată un medic. 

Din păcate însă, exercițiile nu sunt un medicament pentru pierderea în greutate și, atât timp cât vom continua să promovăm exercițiile în primul rând (și, din păcate, uneori exclusiv) în numele prevenirii sau tratării obezității la adulți sau copii, vom continua să-i dezinformăm cu privire la realitățile gestionării greutății pe termen lung", a spus Freedhoff.

Soluţia pentru gestionarea greutăţii pe termen lung o dă Tim Spector: "Cei mai mulţi dintre noi trebuie să mănânce mai puţin şi, mai ales, să aleagă alimentele cu mai multă atenţie, potrivit metabolismului şi florei intestinale proprii".

Cine sunt experţii citaţi în acest articol

Tim Spector este profesor de epidemiologie genetică la King’s College din Londra. A publicat peste 1.000 de articole originale în unele dintre cele mai importante reviste științifice din lume, fiind plasat în topul celor mai citați oameni de știință de pe planetă.

Kevin Hall este şeful Laboratorului de Fiziologie Integrativă din cadrul Institutului American de Diabet şi Boli de Digestie şi Rinichi. Laboratorul său investighează modul în care metabolismul și creierul se adaptează ca răspuns la o varietate de intervenții la dietă și activitate fizică.

Yoni Freedhoff este fondatorul și directorul medical al Institutului Medical Bariatric, care asigură managementul greutății nechirurgicale. Este unul dintre cei mai respectaţi experţi din Canada în tratarea obezităţii.

Românii nu prea fac sport, dar sunt mai slabi decât europenii

Conform unui raport publicat de Organizația Mondială a Sănătății pe 2022, 58% dintre adulţii români sunt supraponderali, adică au un indice de masă corporală mai mare de 25kg/m2. Ţara noastră se situează sub media europeană, care este de 60%. 

Şi asta în condiţiile în care doar 18% dintre adulţii români practică frecvent un sport, conform unui raport al Comisiei Europene de anul trecut, iar 51% nu au făcut niciodată vreo activitate fizică. România este penultima în Europa la acest capitol, doar Bulgaria având un procent mai mic, 16%.

Câţi oameni fac sport şi câţi au probleme cu greutate

Citește și alte știri despre sport și sănătate:

Cum spălăm corect legumele? Sfatul dieteticianului Paul Săplăcan: „Atenție, că sunt reglementări europene”

Ce ar trebui să facem pentru a trăi mai mult şi mai bine? Paul Săplăcan, dietetician nutriționist: „Lăsați sucurile de fructe, schimbați-vă mentalitatea”