Articol de Dan Udrea - Publicat duminica, 03 ianuarie 2021 23:09 / Actualizat duminica, 03 ianuarie 2021 23:15
La ce ne așteptăm și ce ne dorim într-un an ticsit cu evenimente de top: de la Jocurile Olimpice la Campionatul European, de la războaie fratricide în Oltenia și-n Ghencea la finanțarea contestată a sportului cu bani publici.
2020 a fost un an imposibil. Un roller-coaster pe care nu și l-a dorit nimeni, cu atât mai puțin lumea sportului, care s-a văzut brusc golită de competiții, de spectatori și de atmosferă. Un an pe care l-am trăit ca niciodată, dar l-am terminat ca-ntotdeauna: cu speranța că următorul va fi mai bun.
Dar cât de îndreptățite sunt aceste speranțe? Ce pretenții putem avea noi, românii, de la anul sportiv 2021? Am asamblat în aceste pagini, nu neapărat în ordinea importanței lor, un colaj de mari provocări, temeri și dileme care ne vor însoți de-a lungul următoarelor luni.
Haideți să parcurgem împreună și să dezbatem această colecție de semne de întrebare.
1. Atenție la Jocurile Olimpice! Riscăm să ne întoarcem în urmă cu 85 de ani
Cu un decalaj de un an, Olimpiada se va ține în vară la Tokyo, cu un buget uluitor: 13 miliarde de euro. Cât bugetul Bucureștiului pe cel puțin 6 ani!
Dimensiunea planetară a acestei competiții, dar mai ales trecutul nostru glorios ne fac să așteptăm cu speranță Jocurile.
Știm totuși că suntem pe o pantă descendentă. Asta ne îndeamnă la moderație, dacă nu ne sugerează chiar să ne pregătim și de o catastrofă. Sportivă, evident. În ultimii 20 de ani, de la o ediție la alta am tot căzut. De la înălțimea celor 26 de medalii obținute la Sydney, în 2000, am ajuns doar la 5 prezențe pe podium în 2016, în Brazilia, unde am avut doar un aur. Un singur aur! Mai puțin decât la Rio am bifat ultima dată la Helsinki, în 1952, 4 medalii.
Dacă nu vom câștiga nicio medalie de aur în Japonia, ceea ce n-ar fi deloc o surpriză, atunci sportul românesc s-ar întoarce practic în urmă cu 85 de ani. Înainte de Al Doilea Război Mondial, când la ediția de la Berlin, din 1936, n-am câștigat nicio probă, la nicio disciplină!
România la JO în ultimii 20 de ani
EDIȚIA | GAZDA | TOTAL MEDALII | MEDALII DE AUR |
2000 | Sydney | 26 | 11 |
2004 | Atena | 19 | 8 |
2008 | Beijing | 8 | 4 |
2012 | Londra | 9 | 2 |
2016 | Rio | 5 | 1 |
2. Europeanul la București. La ce ne folosește?
În vară ne vom afla în fața unui eveniment deosebit. România este co-gazdă la un turneu final de Campionat European de fotbal. Ni se întâmplă asta în premieră cu o competiție de seniori și, foarte probabil, va rămâne un caz singular multă vreme de aici înainte. Și totuși, acest Euro de la București nu are tocmai aerul cuvenit unei sărbători. Pare că ne va produce mai mult frustrare decât satisfacții.
Echipa națională a ratat calificarea și ăsta e un motiv suficient pentru prăbușirea interesului. Apoi, Bucureștiul are parte de o grupă total neatractivă. Cele 3 partide pe care le va găzdui Arena Națională în faza grupelor se anunță de-a dreptul plictisitoare:
DATA | MECI |
13 iunie | Austria - Macedonia |
17 iunie | Ucraina - Macedonia |
21 iunie | Ucraina - Austria |
Până și jocul din faza "optimilor", care i-a fost repartizat Bucureștiului, are șanse mici să fie unul de 5 stele. În funcție de clasamentele grupelor ne așteptăm la un Franța - Țara Galilor, Germania - Rusia sau poate un Portugalia - Turcia. E drept că, dacă avem un pic de noroc, am putea găzdui și o "optime" de genul Germania - Olanda sau Franța - Italia.
Vecinii noștri maghiari au avut mult mai multă șansă. Dar și valoare. Naționala lor s-a calificat, iar grupa care se va disputa pe "Ferencz Puskas" e una fantastică. Unul dintre jocurile de lux, înainte de faza eliminatorie, va avea loc la Budapesta: Franța - Portugalia.
Măcar ne-am ales cu 3 stadioane noi - toate vor fi gata anul ăsta: Steaua, Rapid și Arcul de Triumf - și cu o linie de tren între aeroportul Otopeni și Gara de Nord.
Mergem la Euro U21. Aceeași dilemă: la ce ne folosește?
În martie ne vom afla la startul CE de tineret. Al doilea turneu consecutiv cu România printre participante! Nu e puțin deloc, dar riscăm să ne mulțumim cu ceva ce nu contează atât de mult în fotbalul mare. Pentru că România a început să adune satisfacții la tineret, în vreme ce fotbalul cel adevărat e cel de la seniori. Vom avea o grupă grea, însă finalul lui martie ne poate aduce iarăși emoția trăită la Euro 2019, din Italia.
DATA | MECI |
24 martie | România - Olanda |
27 martie | Ungaria - România |
30 martie | Germania - România |
3. Unde ne sunt antrenorii de calibru?
În anii '90-2000 aveam tehnicieni de top și în Europa (Mircea Lucescu, Boloni), și în zona arabă (Balaci, Anghel Iordănescu). Iar în Liga 1 băncile erau populate cu nume de rezonanță ori măcar în devenire: Andone, Olăroiu, Răzvan Lucescu, Pițurcă, Dan Petrescu, Rednic. Chiar și în ultimii 7-8 ani, am fost privilegiați fiindcă au ridicat nivelul campionatului nume ca Reghecampf, Contra, Petrescu, Hagi, Șumudică.
2021, din păcate, începe fără a avea în prima divizie din România vreunul dintre primii 5 antrenori din Ancheta Gazetei Sporturilor pe 2020: Olăroiu, Răzvan Lucescu, Dan Petrescu, Mircea Lucescu, Șumudică. Apoi, alți 5 tehnicieni de top sunt acum pe margine, fără angajament, dar și fără ca Liga 1 să beneficieze de valoarea lor: Pițurcă, Hagi, Dan Petrescu, Reghecampf și Contra.
Și atunci, ce ne mai rămâne? Doar eșalonul 2 și chiar 3 al tehnicienilor, foarte puțin atrăgător. Dacă două dintre cele trei candidate la titlu propun nume ca Papură și Petrea, nu ne rămâne decât să suspinăm după vremurile în care Cornel Dinu îi arunca prosopul lui Mircea Lucescu, când Hagi și Șumudică câștigau titlul în fața lui Reghecampf sau când Petrescu se duela în același timp în Liga 1 cu Olăroiu și Lucescu jr.
4 echipe din actuala Liga 1au terminat anul 2020 cu antrenorul pe care l-au avut în funcție și la 1 ianuarie: FC Botoșani (Croitoru), UTA (Balint), Sepsi (Grozavu) și Clinceni (Poenaru)
4. Anul Apocalipsei pentru Dinamo?
2021 ar trebui, chiar în prima lui jumătate, să ne ofere un răspuns vital la întrebarea: va mai supraviețui sau nu echipa de fotbal a clubului Dinamo, unul dintre cele mai mari branduri ale sportului din România? Evenimentele petrecute în Ștefan cel Mare au fost de-a dreptul șocante, mai ales în ultimele 3-4 luni, astfel încât orice deznodământ e posibil. Inclusiv falimentul! Dar dacă se va întâmpla așa ceva, atunci sunt de acord cu ceea ce a spus Răzvan Lucescu: "Se duce naibii fotbalul în România dacă dispare Dinamo!".
5. Controverse fără sfârșit: vom avea Craiova vs Craiova și FCSB vs CSA Steaua?
Am putea trăi meciuri fără precedent nu doar pentru fotbalul românesc, ci chiar pentru fotbalul care se respectă în Europa. În 2021 e foarte posibil să asistăm la anumite confruntări-anomalii pentru o societate normală: cluburi care au divizat suporterii și le-au sfâșiat sentimentele se pot întâlni acum în partide directe.
Dacă formația lui Mititelu va promova, și sunt șanse mari s-o facă, atunci din iulie vom avea Craiova versus Craiova în Liga 1. Imaginați-vă cât de stupide vor fi imaginile din ziua duelului direct: pe străzile aceluiași oraș, suporterii a două echipe diferite se vor îndrepta către același "teren propriu", purtând tricouri sau fulare cu aceleași culori și scandând același refren - "Știința, Știința!", pentru că și unii, și ceilalți iubesc Craiova Maxima. Ceva de neimaginat!
Apoi, aproape sigur vom avea și FCSB versus CSA Steaua. În barajul de promovare în Liga a 2-a. Sigur, la FCSB va fi vorba (deocamdată) despre echipa secundă, dar, de fapt, va fi duelul dintre Steaua lui Becali și Steaua Armatei. Cele două părți care au mers braț la braț, ca parteneri, vreme de 8 ani (2003 - 2011), pentru ca apoi să se rupă și să-i bage în beznă pe majoritatea suporterilor, care de ani buni nu mai știu încotro să o ia.
6. CSM București și SCM Vâlcea: tot la mila banului public
Ne așteaptă un an foarte agitat pe axa finanțării anumitor echipe din bani publici. Cu atenție mărită vom privi către cluburile-fanion ale handbalului feminin. Campioana și vicecampioana. SCM Râmnicu Vâlcea și CSM București, două grupări de grupele Champions League, au terminat anul 2020 cu dificultăți financiare majore, din cauza faptului că bugetul e asigurat în proporție de peste 90% de primării.
E o discuție care probabil nu se va termina niciodată. O controversă cu argumente solide și susținători în ambele tabere. Așadar, e OK ca în România formațiile să mai fie finanțate, chiar exclusiv, din bani publici? Argumentul principal contra acestei idei ar fi că e total absurd și greu de acceptat ca o investiție din bani publici să intre într-o competiție cu un club 100% privat.
Pe de altă parte, dacă Primăria crede că susținerea unui club sportiv este o prioritate pentru comunitate, are tot dreptul să o facă, legal vorbind, chiar dacă nu toți membrii comunității respective vor fi de acord. Decontul poate veni la următoarele alegeri, dacă cetățenii consideră că banii lor au fost cheltuiți aiurea.
O altă dilemă, desprinsă din această dezbatere legată de finanțarea din bani publici, se referă la români versus străini. De exemplu, Gheorghe Tadici - iar părerea lui e susținută și de mulți oameni din presă - crede că un club finanțat din bani publici n-ar trebui să aducă jucători/jucătoare din străinătate, ci să-i favorizeze pe români, pentru a oferi "marfă" de calitate propriei echipe naționale.
Poziția lui Tadici nu poate fi pusă în practică, suntem totuși în 2021, într-o țară a Uniunii Europene, care garantează libera circulație și dreptul la muncă indiferent de naționalitate. Dincolo de asta, de când în fișa unei primării e trecută și bunăstarea naționalei de handbal feminin a României? Adică să-i favorizeze pe români în fața străinilor. De ce la achiziții de produse (de exemplu - mijloace de transport în comun, aparatură pentru spitale etc) sau la proiecte mari (construcții de autostrăzi, linii de cale ferată, stadioane, spitale) nu se scandalizează nimeni că nu se merge exclusiv pe produsele din România sau pe constructori autohtoni? Pe ce principiu judecăm diferit: ne place ca Primăria să aducă autobuze Mercedes Citaro în București și nimeni nu s-a oripilat că producătorul autohton BMC Trucks n-a primit contractul de sute de milioane de euro, dar ne-ar pute îngrozitor dacă am câștiga Champions League la handbal cu jucătoare din Franța, Suedia, Danemarca, Brazilia?!
7. Ajungem în lumea a treia a cupelor europene
Din păcate, 2021 va fi anul fotbalistic care ne va arunca la coada continentului din perspectiva cupelor europene. În iulie 2021, nicio formație din România nu va mai lua startul în Europa League. Campioana va merge în preliminariile Champions League, iar celelalte 3 reprezentante ale noastre vor fi nevoite să evolueze în Conference League. O competiție nouă, lipsită de culoare, de anvergură și, evident, de premii financiare pe măsură. Acolo vor avea acces formațiile din țările ce nu prind Top 15 la coeficient. Iar România e acum pe locul 25! Sub state precum Bulgaria, Israel, Norvegia, Cipru, Suedia. Asta după ce, în a doua jumătate a anilor 2000, ajunseserăm în Top 10.
8. Ștefan Radu poate deveni numărul 1 all-time la Lazio
Am avut fotbaliști mari, care au evoluat la cluburi uriașe. Hagi a fost la Real și la Barca, Gică Popescu a fost căpitanul Barcelonei, Chivu a ridicat trofeul Champions League deasupra capului cu Inter, Mutu a înscris peste 100 de goluri în Serie A, iar Răducioiu a fost transferat de Capello, la recomandarea lui Baresi, în legendara trupă a lui AC Milan.
Anul 2021 ar putea aduce în dreptul unui român o superperformanță, neatinsă de niciunul dintre cei de mai sus. Ștefan Radu este aproape de o bornă fantastică sub culorile unui imens club din Italia, Lazio. El poate deveni numărul 1 all-time în istoria acestei echipe la numărul de meciuri disputate în tricoul lazialilor. În total și în Serie A. Iată cum arată acum aceste ierarhii:
Meciuri all-time pentru Lazio
- Giuseppe Favalli 401 meciuri
- Giuseppe Wilson 394
- ȘTEFAN RADU 392
- Paolo Negro 377
Meciuri în Serie A pentru Lazio
- Aldo Puccinelli 339
- ȘTEFAN RADU 315
- Giuseppe Favalli 298
- Giuseppe Wilson 286
Dacă nu va avea ghinionul unor accidentări serioase, Radu va ajunge în vârful acestor topuri în primăvara lui 2021. Lazio e calificată inclusiv în primăvara Champions League, dar și în optimile de finală din Cupa Italiei. În octombrie anul viitor, Radu va împlini 35 de ani, vârstă la care ar putea privi de sus, foarte sus, întreaga istorie a lui Lazio. Iar noi vom rămâne cu regretul că n-a fost deloc chimie între acest fotbalist important și naționala României.
9. Anul 2021 e ultimul care îl mai așteaptă pe Ianis
Probabil că e anul în care Hagi junior trebuie să răspundă în mod clar unor întrebări pe care fotbalul românesc și le-a tot pus în ultimii 3-4 ani: e sau nu un fotbalist de top? De ce nu s-a impus pe nicăieri acolo unde nu l-a avut ca antrenor pe tatăl său? Iată o statistică:
Perioada | Echipa | Meciuri | Titular (%) |
iulie 2015 - mai 2016 | Viitorul | 31 | 87% |
iulie 2016 - decembrie 2017 | Fiorentina | 2 | 0% |
ianuarie 2018 - mai 2019 | Viitorul | 45 | 98% |
iulie - decembrie 2019 | Genk | 14 | 42% |
ianuarie - decembrie 2020 | Rangers | 19 | 52% |
* exclusiv meciuri de campionat
Concluzia? Cu tatăl său antrenor, Ianis e aproape de 100%! Fără părintele său, la Fiorentina, Genk și chiar și la Rangers, are procentaje modeste. 2021 e anul decisiv. E anul în care Ianis va împlini 23 de ani. Apropo, fiindcă tot se face mereu comparația Gică versus Ianis, știți unde și ce era Hagi senior la 23 de ani? Luați de vă minunați:
- avea deja 45 de selecții în naționala mare, pentru care marcase 12 goluri și cu care fusese la un Campionat European. Ianis are doar 14 selecții, niciun gol, niciun turneu final;
- marcase în sezoanele '87-'88 și '88-'89, în tricoul Stelei, nu mai puțin de 56 de goluri în 61 de meciuri de Divizia A. În ultimul an și jumătate, Ianis a dat doar 7 goluri în campionatele din Belgia și Scoția;
- ocupa locul 2 în ancheta săptămânalului italian "Guerin Sportivo" privind cel mai bun jucător sub 23 ani din sezonul cupelor europene (Trofeul Bravo), primul loc fiind antamat de Paolo Maldini. În plus, câștigase deja de două ori trofeul de Fotbalistul român al anului în Ancheta Gazetei, iar în 1988, chiar la 23 de ani, se clasa pe locul 20 în ierarhia Balonului de Aur, câștigat în acel an de Marco Van Basten;
- avea deja câștigat un trofeu internațional, Supercupa Europei, cu un gol marcat chiar de el în fața lui Dinamo Kiev, și disputase o semifinală de Cupa Campionilor în 1988, în vreme ce în sezonul '88-'89 fusese al treilea golgeter al Cupei Campionilor, primul fiind Marco Van Basten. Ianis nu are până în prezent niciun gol marcat în UCL.
10. Gigi să își respecte decizia de retragere din viața publică
În septembrie 2020, atunci când a anunțat că vrea să dispară din viața publică și să nu mai răspundă apelurilor televiziunilor, Gigi Becali a fost privit cu neîncrederea pe care a tot cultivat-o în anii în care a mai făcut astfel de promisiuni-amenințări. Și totuși, de această dată s-a ținut de cuvânt. În cele 4 luni scurse a tăcut, n-a mai ieșit în prim-plan, ceea ce s-ar putea să fie principala explicație pentru parcursul bun al FCSB-ului.
Nu pentru binele echipei pe care o patronează îmi doresc ca Becali să continue și în 2021 atitudinea din septembrie - decembrie 2020, ci pentru binele, confortul și sănătatea noastră, a tuturor. Ca oameni, ca țară, ca societate care a evoluat, puțin, însă a făcut-o, față de anii '90. De ce mi se pare nesănătos ca Becali să aibă apariții publice? Iată câteva pasaje din intervenția pe care a avut-o în chiar ziua de Crăciun, la România TV:
"Se apropie vremurile de Apoi. Dracul își face mendrele. Oameni de știință, câștigători de Premiu Nobel, spun că virusul ăsta a fost creat. L-au creat oamenii cu care colaborează dracul. El a interzis Biserica, dar Dumnezeu e mai puternic și a zis «Îți dau opreliște. Nu mai vezi mall-uri, închid barurile unde sunt droguri și curvăsăraie, iar Bisericile, pe care le-ai vrut închise, le țin deschise!». A făcut Dumnezeu minune. Biserica Ortodoxă a spus «Un potir și o linguriță la Împărtășanie» și nu a zis nimeni nimic! Dracii au încercat, dar nu s-a putut. A zis «Vă las să cutremurați corabia puțin». Dar atât! Bine că nu mai sunt cluburile. La revedere cu drogangiii, băuturile și curvăsăreala. Lumea vine la Biserică. Îți dai seama ce bucurie a adus pandemia asta? Cea mai mare bucurie a adus asta".
Asemenea elucubrații pot fi stopate doar dacă cel care le emite decide să se oprească. De ce doar el? Fiindcă trăim într-o societate liberă, care garantează libertatea de exprimare, și-atunci nimeni nu poate și nici nu are voie să-i închidă gura lui Becali, în ciuda aberațiilor pe care le spune. În plus, presa va fi mereu interesată de astfel de apariții.
Motivul? Publicul, deși susține că dezavuează ieșirile lui Becali, efectiv devorează orice declarație a lui. Exemplu recent: știrile cu rafala de declarații aiuritoare din Ajunul Crăciunului au generat un vârf de trafic pe site-uri, în timp ce televiziunea care le-a găzduit a făcut record de audiență!
Așadar, n-ar fi rău ca 2021 să fie anul în care Gigi Becali ne scutește. Măcar puțină relaxare psihică să avem după ce dracii ne-au cutremurat corabia! Noroc cu Dumnezeu că ne-a adus pandemia... AMIN!
Citește și alte știri despre sport:
Pe lângă Simona Halep, mai putem avea 3 jucătoare la Jocurile Olimpice! Care e condiția