Ne chinuim să facem un stadion de 74 de ani! » Visuri olimpice interbelice

În 1937, a existat un proiect de construcţie a unui complex olimpic în zona Fundeni. Abandonată, ideea nu a mai fost niciodată pusă în practică.

România are tradiţia proiectelor grandioase şi neterminate. În 1937, primarul Al. G. Donescu a încredinţat arhitectului Octav Doicescu, cel care a conceput Institutul Politehnic din Bucureşti şi clădirea Operei, construirea a două stadioane de cîte 120.000 de locuri fiecare, în zona Fundeni. Ziaristul Octavian Pescaru a descoperit că, pe baza investiţiei, Bucureştiul intenţiona să candideze pentru Jocurile Olimpice în anii '40

În decembrie anul trecut, cînd primarul Oprescu anunţa că vrea să organizeze la Bucureşti Jocurile Olimpice din 2020, ne-am amuzat copios, punînd afirmaţia sa pe seama naivităţii sau a dorinţei de a ieşi în faţă indiferent cum, mai ales că se apropie alegerile locale. Ce nu ştie însă Sorin Oprescu este faptul că în urmă cu 74 de ani, pe vremea cînd primar al Capitalei era Al. G. Donescu, ideea realizarii unui complex olimpic ajunsese într-un stadiu avansat. Şi nu părea să fie o glumă, căci în proiect erau implicate nume grele ale acelei perioade.

Şeful proiectului era arhitectul Octav Doicescu, cel care, printre altele, a ridicat Opera din Bucureşti, Fîntîna Mioriţa, Institutul Politehnic, Restaurantul Casa Albă etc. Colaboratorii săi în acest proiect erau arhitecţii Sorin Mincu, Constantin Joja, Dan Iovănescu, omul de teatru Victor Ion Popa şi esteticianul Mihail Dragomirescu. Acest sextet redutabil plănuia ridicarea în zona Fundeni a unui complex olimpic. Ştirea a fost publicată pentru prima oară de Gazeta Municipală, "săptămânal de educaţie şi critică edilitară", publicaţie care nu era finanţată de Primărie, dar era tolerată de aceasta. Pe 23 iunie 1937, informaţia era preluată de întreaga presă. Savuraţi în limbajul vremii senzaţionala ştire:

"Proectul municipiului prevede două stadioane cu o capacitate de 240.000 de locuri.
Gigantica realizare va fi desăvârşită în valea Fundeni Doamna, lângă lacul Fundeni.

Gazeta Municipală - publicaţie cu bune legături la primăria municipiului capitalei, aduce în ultimul său număr ştirea senzaţională că Bucureştii vor avea un stadion olympic. Este vorba de un proect grandios după cum se va vedea din cele ce urmează.

Terenul de la Fundenii Doamnei
La primăria municipiului există un proect mai vechi pentru construirea câtorva stadioane şi arene sportive pe terenurile din jurul Capitalei. Cel mai bun teren îl oferă însă valea în formă de potcoavă dela Fundenii Doamnei, de lângă lacul Fundeni. Acest teren are toate avantagiile: este enorm ca suprafaţă, este aproape de inima oraşului şi de linia ferată, are apa în împrejurime - râul Colentina. Deja s'au început pregătirile în vederea realizării proectului în sensul că se achiziţionează treptat, prin expropriere, toate terenurile destinate aşezării olympice.

Două stadioane a 120.000 locuri
În plan sunt prevăzute:
1. Marele stadion în formă de potcoavă pentru competiţiile sportive (football, atletism etc) cu o capacitate de 120.000 de spectatori.
2. Al doilea stadion unit cu primul pentru manifestările străjereşti, capacitatea fiind de 120.000 locuri.
Întreaga construcţie este aşezată pe un amfiteatru natural în formă de potcoavă. În timp ce stadionul Principele Carol (ANEF) are numai o latură lungă şi puţin dintr'una aşezate pe deal, la Fundeni întreg stadionul se poate construi pe dealul natural actual. Costul construcţiilor se reduce enorm şi capacitatea stadionului este mult sporită fiindcă se poate construi în înalţime cu cheltuieli mai reduse decât la ANEF. (....)
3. Un stadion nautic aşezat pe marginea lacului Fundeni în imediata apropiere a stadioanelor mari.
4. Un teatru în aer liber pentru spectacole organizate de străjeri cu ocazia marilor manifestări.
5. Satul olimpic-străjeresc, pentru adăpostirea tinerilor şi atleţilor participanţi la marile manifestări.
6. Un mare câmp pentru adunarea tinerilor în zilele de mari serbări (8 iunie, Ziua Sporturilor).

Intrarea va fi prin Şos. Pantelimon
Intrarea principală a stadionului va fi prin Şos. Pantelimon, pe locul unde astăzi este fabrica de cărămidă Principele Nicolae.(....). Către intrarea principală a stadionului converg următoarele artere de circulaţie:
1. Şos Pantelimon.
2. Un bulevard nou creiat dealungul lacului Fundeni în prelungirea şoselei Iancului, până la stadion. Pe acest bulevard se va prelungi linia de tramvai no. 14.
3. Prelungirea bulevardului Ferdinand peste liniile garei Obor până la lacul Fundeni şi apoi pe bulevardul dealungul lacului până la stadion.
4. Şos Vergului până la şos Morarilor.
5. Şos Colentina şi apoi şos Gherase lărgită până la bulevardul creiat dealungul lacului Fundeni prin care se ajunge la stadion.
6. Şos Colentina şi str I.C. Bratianu (şoseaua dintre comunele Colentina şi Fundeni) prin care se ajunge la satul olimpic.
7. Pe calea ferată de legatură dintre linia ferată Bucureşti-Constanţa şi gara Obor, prin viitoarea gară Fundeni".

Pentru construcţia complexului olimpic Gazeta Municipală estima necesitatea obţinerii unui credit de aproximativ un miliard de lei, eşalonat pe 10-15 ani. Potrivit publicaţiei, autorii proiectului s-au oprit asupra zonei Fundeni pentru că era una unde locuinţele erau "lipsite de higienă", iar majoritatea caselor erau "atât de mizerabile în cât fără exagerare se poate spune că nu au egal în nici o ţară după faţa pământului". Zona, numită Sectorul de Negru, era "....încercuită de un brâu de mizerie şi tuberculoză. (...) Epidemia de tifos exantematic din groapa Gherase, isbucnită în vara anului trecut, denotă că starea sanitară a acestor cartiere trebuie să dea mult de gândit edililor. Banii cheltuiţi la Fundeni vor avea deci o dublă întrebuinţare: vor servi la realizarea celei mai mari opere a zilelor noastre şi la asanarea periferiilor aducând la o viaţă nouă sărăcimea Capitalei care trăeşte astăzi în condiţii cum nu se poate mai grele".

Dezvăluire surprinzătoare
Din păcate, acest proiect n-a fost pus în aplicare. Presa vremii, care scria că o dată cu ridicarea complexului din Fundeni, Bucureştiul ar putea găzdui în anii '40 o ediţie a Jocurilor Olimpice, nu mai revine asupra subiectului, iar proiectul este dat uitării. Descoperirea sa l-a surprins chiar şi pe Andrei Doicescu, fiul arhitectului Octav Doicescu. "Eu nu ştiu nimic despre proiectul acesta. În orice caz, după 1935, Carol al II-lea a fost iniţiatorul tuturor programelor de urbanism ale Bucureştilor împreună cu primarii. Eu sînt mirat de ce aţi găsit....toţi cei din ziar sînt amicii lui Octav Doicescu din epocă, totul se leagă, dar nu vă pot da amănunte. Speculînd, mă gîndesc dacă nu s-o fi pus vreun veto pe acest proiect în perioada comunistă...Foarte curios. Sînt de-a dreptul intrigat", a mărturisit Andrei Doicescu.

În zona Fundeni nu s-a construit nimic de acest gen pînă în ziua de astăzi. Şi nici în altă parte a Bucureştiului. Iar Olimpiadele au fost organizate de alţii.