Articol de Marius Mărgărit - Publicat miercuri, 02 martie 2016 08:06
Două sportive de 17 şi 16 ani au fost aruncate, păstrându-se secretă vârsta, într-o gală MMA, organizată anul trecut la Braşov.
Ancheta face parte din proiectul Media Resource: Jurnaliștii lucrează cu ONGiștii, derulat de Median Research Centre. Mai multe detalii despre proiect, aici!
Expoatarea copiilor a devenit un "drog" care a a pătruns adânc şi în trupul sportului. Se întâmplă tot mai des, tot mai dur. Întâlnirea dintre Delia Georgescu (17 ani) şi Maia Buzaş (16 ani), ambele debutante în MMA, s-a transformat în introducerea sângeroasă a unei gale filmate de sport.ro. în februarie 2016. Nedifuzat la televizor, meciul celor două fete a ajuns pe net.
"Futu-i!" se aude de pe marginea cuştii. Lovită, Maia nu dă înapoi. Pentru cele două sportive minore, "futu-i!" e parte a durerii şi a recompensei de a se afla aici, la o gală televizată.
Dar "futu-i ei de televiziune!" şi "futu-i lui de sport!" cum au ajuns să cotizeze la exploatarea minorilor?
"Meciul ăsta n-ar fi trebuit să aibă loc"
Este reacţia unuia dintre maeştrii artelor marţiale din România, Florentin Marinescu, despre lupta celor două copile.
MMA e un sport nerecunoscut oficial în România. El se practică, printr-o dispensă contestată în instanță, la nivel de amatori în cadrul FR Kempo. La nivel aşa-zis profesionist, există câteva promoții private, cu lupte în cuşcă, printre care şi Romanian Xtreme Fight (RXF), al cărei promotor este Sebastian Vieru.
Practic, în lipsa unei Ligi Profesioniste de MMA în România, sportivii amatori intră în "cuşcă" şi se bat pe regulamente "împrumutate" de la marile promoții internaționale, gen UFC.
Promotorii numesc galele "spectacole", că sportul e neomologat şi ar putea avea belele.
Cele care trag "spectacolele" în sus sunt televiziunile. În cazul galei de la Braşov, din 16 februarie 2015, sport.ro. În deschiderea spectacolului de la Braşov, cum îl numesc organizatorii, au luptat două sportive, Delia Georgescu, 17 ani, şi Maia Buzaş, 16 ani.
S-a luptat pe reguli profesioniste, în ring MMA, aşa-numita cuşcă, fără protecţiile folosite la amatori.
Întâlnirea fetelor nu a fost transmisă în direct, dar filmarea a fost postată pe YouTube. "S-au temut că oamenii vor vedea în direct lupta pe sport.ro şi-şi vor da seama că folosesc minori. Dar nu imaginea, ci realitatea e ceea ce ar trebui să-i preocupe", spune George Stanciu, unul dintre sportivii care militează pentru recunoaşterea MMA în România într-un cadru organizat de Ministerul Tineretului şi Sportului, "tocmai pentru ca minorii să nu mai fie carne tocată în cuşcă".
Conform regulamentului RXF, a început prima repriză, de 5 minute. Disputa nu a avut istoric. Mult mai experimentată şi mai puternică, Delia şi-a pulverizat mai tânăra adversară în mai puţin de un minut.
A fost de ajuns un croşeu mai puternic, pe care Maia l-a resimțit din plin. Era deja în dificultate, ducându-şi mâna la nas şi la ochiul stâng, cel lovit. "Futu-i!".
A urmat apoi un atac dezlănțuit al bucureştencei, lovituri de pumni şi de genunchi, la corp şi la față Maia fiind incapabilă să se apere. Avea deja fața plină de sânge când arbitrul de ring a oprit lupta. Nimic ieşit din comun într-o gală de MMA. Dar atât de diferit dacă priveşti vârstele ascunse ale celor două: Delia - 17 ani, Maia - 16 ani. Ambele au fost debutante în MMA.
Debutante direct într-o gală în care s-a luptat pe reguli profesioniste!
Delia Georgescu practică artele marţiale de la 10 ani. Este ambiţioasă, determinată şi visul ei este să ajungă campioană mondială la profesionism în sporturile de contact. "Când eram mică eram mai timidă. De aceea m-am dus la karate. Mi-a plăcut din prima şi, treptat, mi-am dorit să învăţ şi alte sporturi mai dure. Aşa am trecut şi la kickbox, iar acum, pentru prima dată, am luptat şi în cuşcă, într-o gală MMA", spune ea.
În 2014 a reuşit să câştige la Praga trei titluri mondiale la kickbox, la senioare!!!, deşi era cea mai mică competitoare. "Trebuia să lupte la junioare, dar nu s-a mai ţinut concursul la acea categorie şi am decis să lupte la senioare. Am avut acceptul părinţilor, altfel nu se putea!", spune mândru antrenorul ei, Florin Mână.
De partea cealaltă însă, Maia Buzaş practică artele marţiale de numai doi ani. A început cu judo şi a luptat puţin şi în kickbox, dar numai la nivel de amatori.
Aceasta este şi explicaţia deznodământului rapid din lupta celor două în "cuşcă", una clar inegală.
Îi arătăm lui Sebastian Vieru, promotorul galei, regulamentul RXF, care, la punctul 1.3, precizează: "Competitorul trebuie să fie bine pregătit pentru a concura în MMA".
Or, cele două au debutat în "cuşcă" chiar atunci. E adevărat, acelaşi regulament prevede că "nu sunt permise proiectările în cap, loviturile de coate la figură sau de picioare la cap atunci când adversarul este la pământ".
Chiar şi aşa, în evidentă inferioritate față de adversara sa, Maia Buzaş a fost bătută măr de Delia Georgescu, evident mai experimentată, inclusiv în kickbox.
Meciul celor două minore a stârnit valuri când jurnaliştii au început să pună cap la cap lucrurile, pentru acest articol.
Antrenorii celor două fete consideră că nu este nimic deosebit, susţinând că au avut acceptul părinţilor şi al fetelor pentru a le trimite în cuşcă.
Amatto Zaharia este preşedintele Federaţiei Române de Kempo, singurul for din România care are printre discipline şi MMA-ul, dar numai la nivel amator.
FR Kempo are şi un parteneriat cu RXF. "E adevărat, dar noi doar le oferim la aceste evenimente luptători amatori de MMA bine pregătiți şi arbitri", spune Amatto Zaharia, preşedintele FR Kempo.
El îşi aminteşte că "am asistat la acea gală, iar soţia mea, Sanda, a fost chiar arbitru la acel meci. M-am mirat şi eu când le-am văzut pe fete în «cuşcă», eu nu le-aş fi lăsat să lupte, în niciun caz nu aşa! Dar nefiind o competiție organizată sub egida MTS sau a vreunei alte federații, nu puteam să intervin în organizarea galei".
Amatto spune că ei se ocupă de zona autorizată de MTS. Zonă care ea însăşi a sărit în aer după ce presa centrală a publicat în septembrie 2015 câteva articole despre sportul neacreditat.
Amatto analizează riscurile şi consecințele meciului celor două minore: "Noi facem MMA amator, unde sportivii luptă pe saltea, nu în «cuşcă», cu protecții, căşti, tibiere, sutiene speciale în cazul fetelor, mănuşi mai groase, ca să atenueze loviturile. Problema este că sportivii care luptă în «cuşcă» pe reguli profesioniste de MMA n-ar trebui să ajungă acolo decât după ce au trecut prin mai multe competiții de amatori, după ce au acumulat experiență în acest gen de lupte. Or, înțeleg că ele erau debutante! Nu e ilegal, dacă au acceptul părinților, al cluburilor, dar este imoral".
Imoral? Ilegal? Cu siguranță și profitabil. Şi cumulativ. Pentru că show-ul televizat de la Braşov n-a fost decât veriga telesportivă a unui lanț mult mai lung. Povestea exploatării copiilor din România este o istorie cu multe capitole.
"Am avut mai multe intervenții la MTS, să se reglementeze aceste gale private de MMA. Să facem o federație de profil care să le poată aviza, superviza, să nu mai ajungem să băgăm minori în «cuşcă». Dar nu s-a făcut nimic în acest sens"
Amatto Zaharia, preşedinte FR Kempo
"S-a ajuns la o adevărată nebunie. În dorința de a promova sportivii cât mai repede, de a obține titluri care le-ar aduce şi lor notorietate, grade în plus, deci bani, antrenorii şi cluburile duc totul la extrem, chiar şi în cazul în care luptătorii nu au experienţa necesară unei lupte atât de dure"
sursă din lumea artelor marțiale
"Ca promotor, n-aş fi permis un asemenea meci"
Din 2003, promotorul Eduard Irimia a reuşit să dezvolte până la nivel internaţional două promoţii de succes, Local Kombat şi Super Kombat. Este vorba despre kickbox, în ringul de box, un sport extrem de dur, asemănător cu MMA, dar în care nu este permisă lupta la sol. Irimia e direct când vine vorba despre meciul celor două minore din gala RXF: "Ca promotor, nu mi se pare deloc în regulă ce s-a petrecut acolo. Nu au ce căuta minori într-o asemenea luptă pe reguli profesioniste! E foarte grav, nu e normal ca un astfel de meci să se dispute fără ca sportivele să aibă protecţii, fiindcă oricum este un sport traumatizant pentru corpul lor. Fiind doar un show televizat, nu o competiţie sportivă, legal nu ai ce face, însă este un mare risc. Sub 18 ani, nu poţi să bagi sportivi în cuşca de profesionişti".
"Voi, ziariştii, căutați doar scandal! Delia este o sportivă determinată, valoroasă. Aceea nu a fost o luptă profesionistă, au avut reguli light. Dar aşa e în România, se încearcă doar să se distrugă lucrurile"
Florin Mână, antrenorul Deliei Georgescu
Tatăl Deliei: "Ea îşi doreşte asta, i-am dat acordul mereu"
Delia Georgescu a împlinit 18 ani pe 22 iunie 2015, la 4 luni după acea luptă. Maia Buzaş nu are încă vârsta majoratului. Am încercat să vorbim cu părinții celor două fete. A răspuns doar tatăl Deliei, în cazul Maiei lovindu-ne chiar de refuzul sportivei de a fi contactată.
Delia are tradiție în familie, Mihai Georgescu fiind boxer în tinerețe, iar unul dintre bunicii ei practicând lupte. Tatăl sportivei spune că "am emoții de fiecare dată când luptă, dar ea îşi doreşte enom să facă asta, munceşte în fiecare zi de la 10 ani, e inimoasă. Nu pot s-o opresc. I-am dat mereu acordul să intre în ring. L-am dat şi pentru acea luptă de MMA. Niciodată nu participă la vreo competiție fără ca antrenorul ei să-mi ceară acordul".
"N-a fost chiar aşa rău cum a părut"
Am reuşit să vorbim totuşi cu Ionuţ Brânză, antrenorul Maiei Buzaş. Acesta este convins că "nu a fost nimic ilegal. Avem acordul părinților, al sportivei, pentru a intra în această gală. A fost o înfrângere grea, e adevărat. Ea face judo de doi ani, în acest timp a luptat şi în kickbox, dar nu era obişnuită să lupte într-o asemenea atmosferă, cu un public aşa de numeros. E un sport dur, nu vii acolo să îți faci unghiile sau să te coafezi. Nu e chiar aşa mică. De ce lăudăm alți sportivi care, la vârste fragede, sunt promovați la seniori şi fac performanțe la Campionate Mondiale sau la Olimpiade? S-a întâmplat la box, la lupte. Maia nu s-a speriat deloc, chiar dacă aşa părea. E decisă să lupte în continuare. A fost un eșec care a făcut-o să fie şi mai hotărâtă. Da, e adevărat, a primit o bursă pentru acest meci, dar este confidențială". Surse din anturajul RXF susțin că, în general, bursele sunt de 300-500 de euro pentru fiecare meci.
Sebastian Vieru: "A fost o luptă de junioare, fetele aveau experiență"
Promoția RXF a fost inițiată şi dezvoltată în România de către Sebastian Vieru, încă din 2012, când prima gală a fost organizată în incinta unei discoteci din Braşov. Între timp, fenomenul a luat amploare, ajungându-se la 8-10 gale organizate anual în diferite oraşe. Sebastian Vieru susține că "lupta celor două fete a fost în deschidere, nu a intrat în programul luptelor profesioniste. Ele aveau experiență, Delia Georgescu e campioană mondială de kickbox la senioare, Maia Buzaş era foarte bună pe procedeele luptei la sol. A părut că e o luptă inegală, dar nu a fost aşa. Ambele erau junioare, la aceeaşi categorie de greutate. Ghinionul Maiei a fost că n-a reuşit să o apuce pe Delia şi s-o ducă la sol. Acolo, ea ar fi fost cea avantajată. Avem acordul părinților, al cluburilor, nu le-a forțat nimeni să lupte. E un vid legislativ în domeniu, de aceea noi nici nu organizăm competiții, ci show-uri televizate. Nu ne constituim în vreo Ligă Profesionistă, nici nu există aşa ceva în România, de aceea şi problemele cu reglementarea acestor gale. Dar avem propriul regulament, el este cunoscut, avem contracte cu sportivele, semnate de părinți. Nu vi le putem pune la dispoziție pentru că ele conțin şi elemente de confidențialitate".
EXPERTIZA UNUI ONG SPECIALIZAT
"Salvați Copiii": " O astfel de competiţie cu minori e în afara legii!"
În dorința de a clarifica aspectele legale ale unui asemenea caz, am apelat la George Roman, jurist în cadrul Organizației "Salvaţi Copiii".
Deşi avem Legea 272/2004 şi HG 75/2015 pentru protecţia şi promovarea drepturilor copiilor, George Roman confirmă că există un vid legislativ în legătură cu o astfel de speță: "Nu există un act normativ strict referitor la astfel de competiții de MMA. Acest sport este însă în plin proces de recunoaştere în România, deci putem spune că orice competiție de MMA, cu atât mai mult una în care sunt implicați şi minori, este în afara legii. Organizatorii ar putea fi acuzați de complicitate la săvârşirea infracțiunii de rele tratamente aplicate de părinții care au permis implicarea copiilor lor în astfel de activități cu grad ridicat de risc privind viața şi integritatea fizică a acestora".
Conform HG 75 din 4 februarie 2015, privind reglementarea prestării de către minori a activităților remunerate, inclusiv în sport, se precizează că "o condiție absolută este informarea prealabilă a serviciului public de asistență socială prin depunerea unei note de informare, înaintea începerii respectivei activități, că un minor urmează să participe la aceasta". "În concluzie, părinții acelor fete ar fi trebuit să anunțe la Direcțiile publice de asistenţă socială de care aparțin că acestea urmau să lupte într-o asemenea gală", a completat George Roman.
VERIFICĂRI
Direcțiile de asistență socială n-au fost anunțate!
Am verificat dacă au fost depuse astfel de informări la Direcțiile de asistență socială din Bucureşti (pentru Delia Georgescu), Oradea (Maia Buzaş) sau Braşov (locul de disputare a galei), răspunsul fiind mereu acelaşi. "Nu s-a depus nicio informare în acest caz".
Apoi, HG 75/2015 mai precizează că "una dintre condiții este ca aceste activități să nu se constituie în munci periculoase".
George Roman a adăugat: "Munci periculoase înseamnă orice situație care poate pune în mod serios în pericol dezvoltarea fizică, psihică sau morală a copilului. Pot fi incluse în această categorie şi luptele de MMA, care nu au caracter demonstrativ sau cu limitare de contact, ci presupun provocarea unor dureri greu de suportat, care duc la abandon".
Amenzi între 1.000 şi 8.000 de lei
Abia odată cu apariţia HG 75/2015, legea a mai fost înăsprită pentru astfel de situaţii. Există mai multe obligații din partea organizatorilor pentru a putea înscrie într-o asemenea gală sportivi minori. Astfel, sunt necesare cartea de identitate a minorului, un certificat medical eliberat de un medic pediatru, care să ateste că sportivul poate lua parte la o astfel de activitate, avizul psihologc, în care să se precizeze dacă i s-a explicat copilului, pe măsura gradului său de înţelegere, gradul de risc, avizul medicului de specialitate sportivă.
În plus, explică juristul George Roman, "organizatorii trebuie să pună la dispoziţia părinţilor informaţii suficiente privind natura activităţii la care urmează să participe minorii. De asemenea, trebuie să asigure asistența medicală în timpul desfăşurării competițiilor. În caz contrar, pot fi amendați cu sume cuprinse între 1.000 şi 8.000 de lei".
Citiți despre alte cazuri de exploatare a copiilor prin muncă pe site-ul proiectului.
Transfer pe axa FCSB - MLS? » Informații de ultim moment obținute de GSP.ro