)
Articol de Cristian Geambașu - Publicat duminica, 27 iunie 2021 18:46 / Actualizat duminica, 27 iunie 2021 19:00
Este bine ca din când în când să ți se pună oglinda în față. Cu condiția să nu deformeze prea tare
Nu îl cunosc pe Hugo Delom, dar aflu că lucrează la L’Equipe, ziarul acela francez din Paris care pentru unii dintre noi din Micul Paris a fost mereu un soi de Biblie a jurnalismului de calitate. Mai aflăm că Delom a tras la același hotel cu naționala Franței, adică la Hilton Athenee Palace. De dragul modelului pe care ne-am construit o seamă de principii în meserie, să sperăm că nu s-a cazat pe spezele federației franceze de fotbal. Deși din câte știm, la dânșii moda funcționează cu succes. Dar să zicem că, imparțiali, șefii de la L’Equipe i-au plătit ei cazarea și l-au plantat pe ziarist ca insider în hotelul de lângă Ateneu.
Un hotel uimitor
Printre altele, meseria de jurnalist nu presupune să fii drăguț cu locul unde ai poposit ori cu cei pe care îi vizitezi. Cazul nostru București-românii-România. Sigur, nu presupune nici să fii mitocan. Poți fi în schimb scrutător- caustic, pe alocuri malițios sau căutat ironic, mai ales dacă îți sprijini afirmațiile pe observații concrete. Ceea ce în bună măsură mi se pare că reușește ziaristul francez care a semnat în ediția de sâmbătă a cotidianului sportiv un articol-reportaj cu titlul "L’etonnant hotel des Bleus a Bucarest", care înseamnă "Uimitorul hotel de la București al Albaștrilor" (supranumele jucătorilor campioanei mondiale). Ironia apare din chiar primul cuvânt al materialului. Acel l’etonnant (uimitor, surprinzător), epitet alăturat banalului substantiv hotel dă de înțeles tocmai faptul că locul cu pricina nu este nici pe departe atât de rafinat pe cât se pretinde, în schimb, e plin de surprize neplăcute.
Și ei erau de fapt la lectură
Cu adevărat uimitor, ca să nu zicem etonnant pur și simplu, este că alde Deschamps, Pogba, Kimpembe plus domnul Delom au avut revelația aglomerației și a zgomotului odată cazați în buricul Bucureștiului. Păi, la ce altceva s-ar fi așteptat când au ales un hotel în plin centrul unei capitale cu peste 3 milioane de rezidenți? Din ce scrie ziaristul i-a mai deranjat pe francezi, dedicați vineri seara lecturilor din Bernard-Henry Levy sau Michel Houellebecq, o petrecere de sfârșit de an a unor studenți. Care dansau după faimosul și străvechiul hit YMCA al formației Village People. De, așa sunt studenții din România, se mai distrează și ei, chiar dacă Euro 2020 presupune o stare de meditație transcendentală.
Orașul eterogen. Corect!
În incursiunea lui vag sociologică pe la Catedrala Mântuirii Neamului, Hugo Delom a stat de vorbă cu doi tineri (probabil în franceză, dar asta ocolește să amintească) care i-au explicat de ce Bucureștiul nu este racordat la atmosfera Campionatului European. Ovidiu și Liviu i-au întărit convingerea că, cel puțin în materie de fotbal, suntem niște Eurosceptici. Așa este! După cum da, Arcul de Triumf de la București, replică a celui de la Paris, nu califică Bucureștiul să fie Micul Paris. Căci "Bucureștiul e un oraș eterogen, cu un mozaic de cartiere foarte diferite. E dificil să găsești puncte comune între festivul Lipscani, împrejurimile șic ale parcului Herăstrău și aceste serii de blocuri lungi, albe sau gri". Excelentă descriere, un sincer bravo!
Oglinda
Nu știu alții cum sunt, mie însă nu îmi displace când vine cineva din afară și ne mai pune oglinda în față. Chiar dacă este una care mărește nepermis și mai și deformează. Nici noi nu suntem cu totul diferiți când ajungem pe la ei pe acasă, lăsându-ne guvernați de o groază de clișee. De-aia zic să nu ne inflamăm mai mult decât este cazul, replicând cu țâfnă ceva de genul - las’ că mai știm și noi cum sunt hotelurile pe la Paris, iar când te plimbi pe Esplanada de la Trocadero cu o mână trebuie să te ții de nas, din cauza mirosului de urină, iar cu cealaltă e musai să strângi de portofel. Și gata, într-o frază ai făcut praf măreția Orașului Luminilor!
Aveți grijă cu rușii!
Da, Hugo Delom, acest Euro ne este destul de indiferent fiindcă suntem gazde lipsite de propria echipă. Punem totuși la bătaie un oraș sigur, frumos în destule locuri, banal și murdar în altele, un oraș destul de ieftin, în care se mănâncă și se bea bine, cu stadioane civilizate, cu oameni nu neapărat toți foarte șlefuiți, dar pașnici și ospitalieri. Neavând echipă, ținem și noi care cu Franța, care cu Italia, care cu Germania. Mentalitate de provinciali. Sau poate că nu. În rest, aștept reportajul de la Sankt Petersburg. Sigur, în cazul în care treceți de Elveția. Aveți grijă că rușii fac mai rău la petrecere decât românii!
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
