Articol de GSP - Publicat joi, 14 februarie 2019 13:40
Dacă există pe lumea asta o teorie mai relativă decât teoria relativității, ei bine este teoria meritului în fotbal. Să spui că Ajax nu merita să piardă meciul de miercuri e, așadar, relativ.
Mult mai aproape de adevăr e să spui că Ajax a jucat foarte bine, excelent pe alocuri și că rar am văzut o echipă capabilă să domine atât de autoritar acest Real Madrid. Surpinzător, căci dinamica „lăncierilor” la început de 2019 nu recomanda o astfel de prestație. Fotbalul celor de la Ajax a sunat chiar mai bine decât vioara lui Rieu, a arătat mai clar decât al Madridului, a fost un soi de reeditare a conceptelor din anii 70 și o prezentare impecabilă în fața lumii a acestei academii care nu obosește să producă, pentru că nu se abate de la regulile sale. Dar o regulă în fotbal spune și că un atacant care valorează 100 de milioane găsește mai ușor drumul spre poartă decât unul care valorează 10 milioane. Și că un fundaș central cu 600 de meciuri și cu o garsonieră de trofee la activ știe să-și dirijeze apărarea mult mai facil decât o mare promisiune.
Real Madrid a câștigat acest meci din inerția campioanei, din forța pe care ți-o dă istoria, din capacitatea mentală a acestui lot de a survola orice turbulență. Și din această idilă aproape mistică pe care o are cu Champions League. Și pentru că a avut șansa ca VAR-ul să decidă în favoarea sa (corect, cu regulamentul în față) o fază ce n-ar fi fost niciodată analizată fără video-arbitraj. Ce s-ar fi întâmplat cu meciul dacă Ajax deschidea scorul nu știe nimeni. Putem să bănuim, dar riscăm să pătrundem din nou în zona relativului. Putem să bănuim însă că madrilenii se simt deja calificați, altfel cu greu s-ar explica „galbenul” luat intenționat de Ramos, care va fi suspendat pentru retur. Dacă se grăbesc sau nu, vom vedea peste 3 săptămâni.
TOTTENHAM ȘI BALANȚA ABSENȚELOR
Pe „Wembley”, în Tottenham - Dortmund, urma să asistăm la duelul a două proiecte cel puțin interesante. A fost însă o balanță a absențelor, căci și unii și alții nu puteau conta pe cele mai importante piese din lot. Era clar că echipa care va gestiona mai bine lipsurile va câștiga. A făcut-o Tottenham, dar felul în care s-a dezintegrat Borussia după ce a primit golul de 1-0, într-un moment în care părea că are jocul sub control, ar trebui să-l îngrijoreze pe Favre, căci e al doilea meci consecutiv cu trei goluri primite. Borussia speră la un miracol, dar Tottenham e o echipă mult mai solidă decât pare.
PSG, UNITED ȘI SCHIMBAREA PERCEPȚIILOR
Că fotbalul e relativ, știm. Că este schimbător, știm de asemenea. La momentul tragerii la sorți a „optimilor”, Manchester United avea puține șanse în fața PSG-ului. În seara de dinaintea partidei de pe „Old Trafford”, rolurile se cam schimbaseră și parizienii erau cei serios amenințați. La capătul duelului de marți, United a revenit cu picioarele pe pământ, Solskjaer se află în fața unei misiuni și mai delicate, aceea de a gestiona acest prim eșec, în vreme ce Parisul e vesel, căci orchestra lui Tuchel, fără doi dintre cei trei tenori, a dat o reprezentație de fotbal serios, la obiect, fără fandoseli și fente, dar cu dăruire, solidaritate și ambiție. La fel ca și cu Liverpool acasă, PSG a arătat la Manchester ca o echipă ce se poate înscrie la lupta pentru Champions League.
Triunghi amoros la FCSB: „Ngezana i-a furat iubita româncă. Ei îi plac ăștia mai puternici”