Articol de GSP - Publicat joi, 21 august 2008 00:00
Mijlocaşul australian al Unirii Urziceni spune că atacantul campioanei Turciei nu ratează niciodată în faţa porţii
Prin intermediul Gazetei, cel mai bun prieten al lui Harry Kewell, a acceptat să vorbească despre toate calităţile, slăbiciunile şi modul în care el poate fi oprit. Mijlocaşul Unirii Urziceni, Jacob Burns a fost coleg de bancă mulţi ani cu Kewell, cei doi făcînd parte şi din echipa şcolii Westfield Sports High School, după care, în 2000, au jucat împreună la Leeds United.
- Jacob, ce poţi spune despre Harry Kewell?
- E fantastic! Este cel mai bun jucător din istoria Australiei, un fotbalist de picior stîng, foarte ofensiv, un atacant pursînge. Este incredibil atunci cînd pleacă cu mingea la picior.
- Care este zona în care îi place să evolueze?
- Poate evolua atît ca mijlocaş, cît şi ca atacant. Imprimă multă forţă şi precizie balonului cînd şutează. Este foarte talentat şi în ciuda accidentărilor care i-au marcat cariera a reuşit să revină de fiecare dată la o formă senzaţională. E clar că îi place foarte mult să atace. În vară, cînd am fost la echipa naţională, a jucat ca număr 10, a evoluat în spatele atacanţilor şi avea multă libertate de mişcare, dar se simte bine şi pe benzi.
- Cum ar putea să-l blocheze Steaua?
- (zîmbeşte) Este dificil să-l opreşti. Poate că n-ar fi indicat să sacrifice un fotbalist ca să-l păzească pe Kewell, fiindcă ar trebui să se teamă şi de alţii, iar Harry are şi ştiinţa jocului fără balon. E clar că nu trebuie să-i dea spaţii findcă devine periculos. E chiar letal în faţa porţii. Are două ocazii, dă două goluri, are o ocazie, dă un gol.
- Mai este acelaşi jucător de acum 4-5 ani?
- Eu zic că da. Harry a avut întotdeauna ceva special încă de cînd era copil. Încă de cînd făcea antrenamente în curtea şcolii se anunţa un fotbalist de viitor, iar timpul ne-a dovedit că nu a fost doar o speranţă. Chiar şi acum, la 30 de ani, şi după atîtea accidentări, are o formă senzaţională.
- Dacă cineva de la Steaua te caută pentru informaţii îl ajuţi?
- Normal, pentru că nu ţin partea nimănui. Aş putea să le spun tot ce ştiu despre Harry.
Mijlocaşul australian al Unirii Urziceni spune că atacantul campioanei Turciei nu ratează niciodată în faţa porţii
Prin intermediul Gazetei, cel mai bun prieten al lui Harry Kewell, a acceptat să vorbească despre toate calităţile, slăbiciunile şi modul în care el poate fi oprit. Mijlocaşul Unirii Urziceni, Jacob Burns a fost coleg de bancă mulţi ani cu Kewell, cei doi făcînd parte şi din echipa şcolii Westfield Sports High School, după care, în 2000, au jucat împreună la Leeds United.
- Jacob, ce poţi spune despre Harry Kewell?
- E fantastic! Este cel mai bun jucător din istoria Australiei, un fotbalist de picior stîng, foarte ofensiv, un atacant pursînge. Este incredibil atunci cînd pleacă cu mingea la picior.
- Care este zona în care îi place să evolueze?
- Poate evolua atît ca mijlocaş, cît şi ca atacant. Imprimă multă forţă şi precizie balonului cînd şutează. Este foarte talentat şi în ciuda accidentărilor care i-au marcat cariera a reuşit să revină de fiecare dată la o formă senzaţională. E clar că îi place foarte mult să atace. În vară, cînd am fost la echipa naţională, a jucat ca număr 10, a evoluat în spatele atacanţilor şi avea multă libertate de mişcare, dar se simte bine şi pe benzi.
- Cum ar putea să-l blocheze Steaua?
- (zîmbeşte) Este dificil să-l opreşti. Poate că n-ar fi indicat să sacrifice un fotbalist ca să-l păzească pe Kewell, fiindcă ar trebui să se teamă şi de alţii, iar Harry are şi ştiinţa jocului fără balon. E clar că nu trebuie să-i dea spaţii findcă devine periculos. E chiar letal în faţa porţii. Are două ocazii, dă două goluri, are o ocazie, dă un gol.
- Mai este acelaşi jucător de acum 4-5 ani?
- Eu zic că da. Harry a avut întotdeauna ceva special încă de cînd era copil. Încă de cînd făcea antrenamente în curtea şcolii se anunţa un fotbalist de viitor, iar timpul ne-a dovedit că nu a fost doar o speranţă. Chiar şi acum, la 30 de ani, şi după atîtea accidentări, are o formă senzaţională.
- Dacă cineva de la Steaua te caută pentru informaţii îl ajuţi?
- Normal, pentru că nu ţin partea nimănui. Aş putea să le spun tot ce ştiu despre Harry.