Articol de Alin Buzărin - Publicat sambata, 02 iulie 2022 09:51 / Actualizat sambata, 02 iulie 2022 09:51
Nu ajungem nicăieri dacă desființăm aducerea arbitrajului video în fotbalul nostru. Tehnologia ne va fi utilă, chiar dacă uneori ne vom mai prinde urechile în ea.
Sigur că genul de discurs pesimist, cum că VAR-ul e un fel de tichie de mărgăritar care se așază peste creștetul pleșuv al fotbalului nostru, are destul temei.
Colegul Remus Răureanu s-a exprimat la GSP Live recurgând la comparații și mai plastice decât cea de mai sus.
A zis că e ca și cum am fi în Evul Mediu și ne-am cumpăra o navă din Star Trek sau ca și cum am vedea un cerșetor într-un Ferrari.
VAR-ul e întruchipat de Star Trek și de Ferrari, noi suntem cerșetorul și Evul Mediu. Ceea ce e foarte aproape de realitate.
Se mai răcește puțin cartoful fierbinte
Într-adevăr, în fotbalul nostru trebuie rezolvate cu stringență multe alte probleme, sunt o grămadă de neajunsuri organizatorice, logistice, financiare.
Ele sunt cele care ne țin în acel Ev Mediu invocat de Remus. Dar VAR-ul nu e chiar tichie de mărgăritar, ceea ce se traduce prin inutilitate absolută.
Ne va fi de folos, chiar dacă nu ne rezolvă chestiunile fundamentale (și parcă eterne!) în mijlocul cărora bâjbâim.
Nu se vor regla problemele juniorilor, nu se va eradica amatorismul care a făcut ca înaintea unei finale de Cupă să nu se știe dacă un jucător e suspendat sau nu, dar VAR-ul ne va reduce, probabil în mod semnificativ, controversele pe teme de arbitraj, alt cartof fierbinte pe care-l ținem demult în palmă.
Facem și noi ce putem!
Din expozeul ținut de Alexandru Deaconu în redacția Gazetei am înțeles că la noi VAR-ul nu va funcționa chiar la standardele de la cel mai înalt nivel.
Că se va lucra din niște microbuze priponite în parcarea stadionului, că avem mai puține camere tv decât există la meciurile de la nivel înalt din străinătate, că aceste camere sunt destul de dificil de calibrat pentru a surprinde, în cazul ofsaidului, atât momentul pasei, cât și poziția destinatarului acesteia.
E o perioadă de început, de pionierat, și va trebui să înghițim mai multe inconveniente, în virtutea inerentului salt tehnologic pe care ni-l dorim.
Putem rezolva anumite probleme
Dar chiar și din microbuz, chiar și având la dispoziție camere mai puține și mai prost calibrate, tot va fi mai bine cu VAR decât fără.
Măcar și pentru faptul că o fază litigioasă va fi supusă judecății mai multor perechi de ochi. Sau că o fază simplă nu va mai fi judecată greșit doar pentru că așa a văzut arbitrul, care e suveran pe teren.
Au fost faulturi sau hențuri la 17-18 metri băgate în careu, au fost faze la care mingea a intrat bine de tot în poartă și nu s-a acordat gol, au fost situații în care a fost eliminat cineva în loc de altcineva. Măcar pe acestea VAR-ul ni le poate rezolva, chiar dacă „judecătorii” stau în microbuz.
Atenție la „factorul uman”!
Un alt aspect trebuie avut însă în vedere, dincolo de posibilul retard tehnologic. Anume faptul că analiștii din microbuzele VAR sunt și ei oameni, înainte de a fi arbitri.
Și că în anumite situații, aflându-se în interiorul acelor autoutilitare, în fața ecranelor, s-ar putea să se comporte ca și cum ar fi pe teren. Adică să vadă doar anumite lucruri, trecându-le cu vederea pe altele.
La asta trebuie să fim foarte atenți, abia în acele situații s-ar putea ca VAR-ul să ne încurce în loc să ne ajute!