)
Articol de Alin Buzărin - Publicat vineri, 25 martie 2022 17:09 / Actualizat vineri, 25 martie 2022 17:12
Imensa surpriză de la Palermo nu e nicidecum o gură de aer curat, ci doar o întâmplare nefericită care produce confuzie, ignoră tradiția și provoacă întrebări la care cu greu se poate răspunde.
Putem pune acest Italia-Macedonia de Nord 0-1, ediție 2022 lângă Anglia-SUA 0-1, Belo Horizonte 1950 sau lângă Italia-Coreea de Nord 0-1, Middlesbrough 1966.
Dar cele două legendare întâmplări de la turnee finale de CM sunt din alte vremuri, în care televiziunea și Internetul nu cuantificau valorile atât de precis ca astăzi, te mai pomeneai cu astfel de surprize, despre care se spunea că prin ineditul lor împrospătează fotbalul.
32 de șuturi
Dacă despre acele întâmplări alb-negru s-a povestit decenii la rând, rezultatul de la Palermo nu prea are explicații. O seară în care pierzi meciul deși ai șutat de 32 de ori la poarta adversă!
Un meci în care iei gol la una dintre puținele treceri ale adversarului de linia de centru, și aceea din degajare de portar, deviată cu capul către un flăcău care evoluează în subsolul clasamentului saudit, iar acesta trage, răpunându-l pe visătorul Gigio Donnarumma, plictisit probabil de cele peste 90 de minute de șomaj profund.
De ce să-l schimbe pe Mancini?
Deja se pune problema schimbării selecționerului. A aceluiași selecționer care acum opt luni, când devenea campion european, era purtat pe brațe.
Ce-i drept, Mancini a arătat destule momente confuze joi seara, la un moment dat avea în teren trei mijlocași defensivi (Tonali, Jorginho și Verratti), iar în față miza pe doi atacanți, Raspadori și Joao Pedro, de la Sassuolo și Cagliari, care nu sunt tocmai floarea cea vestită a fotbalului peninsular.
Plus că pe final l-a aruncat în teren pe Chiellini, dar probabil că pentru atac, să dea cu capul, nu pentru apărare. La fel făcea și taica Sdrobiș acum trei decenii, când treaba nu mergea, îl urca în atac pe "Pluto" Brătianu.
Funcție netentantă
Dar acestea sunt amănunte, nu mai contează acum, plus că postura de selecționer al "squadrei" nu e cea mai tentantă din lume. Nu mai sunt vremurile lui Vittorio Pozzo, Valcareggi sau Bearzot, să te eternizezi pe leafa venită de la Federcalcio.
În zilele noastre, antrenorii de top italieni preferă marile cluburi din Peninsulă, iar echipa națională devine variantă doar atunci când nu se ivește niciun alt angajament. Dat afară Mancini sau păstrat, Italia tot în afara Mondialului rămâne.
Cum rămâne cu „Țara sportului?"
Astă-vară, după triumful de la CE, pe la RAI s-au perindat toți decidenții, începând cu președintele Italiei, sicilianul Mattarella, președintele Federcalcio, șeful CONI și mulți alții.
S-a spus că după ratarea calificării la CM 2018 ("dubla" aceea cu Suedia, când eșecul a fost pus pe seama selecționerului Ventura, socotit unanim zaharisit), în sportul și în fotbalul italian a avut loc o adevărată reformă, materializată nu numai prin triumful "squadrei", cât și prin câștigarea "sutei" și a "înălțimii" la atletism, la JO de la Tokyo.
Rodnică astă-vară, reforma pare falimentară acum. Cum rămâne cu "Țara sportului", cum a fost numită Italia în urmă cu doar câteva luni?
De ce nu e bine
Spuneam la început că asemenea rezultate, pe care amatorii de thriller-uri de mâna a treia le numesc surprize, nu fac bine fotbalului.
Macedonia de Nord a triumfat la Palermo mizând din minutul 59 pe Așkovski de la Sepsi, fost și pe la Botoșani. Același Așkovski a intrat în echipa covăsneană, duminica trecută, la 0-0 cu Dinamo, doar în minutul 80!
E o inversare a ierarhiilor, o păcăleală, un răspuns fals la o întrebare clară. Probabil că trudnica Macedonie de Nord va fi martelată zilele următoare de Portugalia și va rămâne doar cu aventura de-o noapte din Sicilia.
Fotbalul însă va defila în Qatar fără Italia, una dintre veritabilele lui piese de rezistență. Dar veritabilul nu se mai poartă, la modă sunt acum Qatar, Macedonia de Nord și alte substantive proprii al căror sens încă n-a fost deslușit.
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
){kind=small}
