Articol de Cristian Geambașu - Publicat vineri, 10 februarie 2023 10:53 / Actualizat vineri, 10 februarie 2023 10:55
Pe câți antrenori de la noi i-ați auzit vorbind despre respectul pentru public?
Între „Văd că ești adeptul CFR-ului”, care sună oarecum a apartenență la o sectă, și "Asta e cea mai inteligentă întrebare care mi s-a pus" afli o parte importantă din filosofia despre fotbal a lui Gică Hagi.
Nu vă grăbiți cu concluziile, lucrurile sunt mai profunde decât obida de moment a omului care după câteva sezoane de opțiuni stranii și-a dus echipa din nou în fruntea clasamentului.
Când nu te alinți
Cele două afirmații au fost produse de Hagi la „Fotbal Club” de la DigiSport, iar întrebarea inteligentă îi aparține lui Radu Naum. Și bineînțeles că în alte situații, cu alți interlocutori, realizatorul emisiunii a fost acuzat că pune întrebări stupide.
Ați observat că spre deosebire de concurență, factotumul Farului nu se alintă cu formulări pacifiste din categoria „Obiectivul nostru este intrarea în play-off” sau „O luăm pas cu pas, acumulăm”.
Ori „De-abia din sezonul următor, poate atunci, ne gândim să intrăm în lupta pentru titlu”. Și tot așa.
S-a născut în România
Hagi practică o franchețe dezarmantă și spontană pentru că se aprinde ușor. Cum se spune atât de sugestiv în popor, are fitilul scurt. Nu aparțin alaiului de lăutari ai realizărilor lui, așa că îmi permit, din când în când, luxul să îi aplaud ideile despre fotbal.
Poate că un Hagi născut în Spania ar fi fost pentru Barcelona chiar mai mult decât a fost Guardiola. Ca jucător și ca antrenor. Poate, nu e frumos măcar să ne imaginăm?
Născut fiind în România, pe-un picior de plai, pe-o gură de Rai, umbrit de Carpați și însorit pe țărmul Mării Negre, Hagi sună la Fotbal Club și îi dă replica lui Florin Bratu, care își exprimase preferința pentru stilul defensiv al lui Dan Petrescu. Cel care aduce trofee, sublinia "Mitraliera".
Bratu își susține argumentele și nu cedează. Deși se înfruntă cu o instituție, nu cu o persoană: „Regele”. Hagi îi atrage atenția că Petrescu câștigă campionate și datorită faptului că CFR-ul lui înscrie multe goluri, nu doar că se apără fantastic. Dar își reafirmă crezul fotbalistic.
„Echipa mea face și faza a doua, joacă și defensiv, dar la mine trebuie să știi să ataci prima dată. Cei care știu să atace devin campioni. Prefer să marcăm patru goluri, să fie spectacol, să vină oamenii la stadion”.
Respect!
Stop joc pentru cei care ne recomandă fotbalul care aruncă nisip în ochi și strepezește dinții. Oamenii nu vin la stadion ca să admire disciplina defensivă a lui Yuri și a lui Burcă. Nici să audă cum își înjură Petrescu jucătorii.
Nu-i vorbă că nici Hagi nu practică un limbaj pur academic în timpul meciurilor, dar nu se compară. Să nu ne îndepărtăm însă de idee! Respectul pentru public. Respect care trebuie să meargă mână în mână cu un joc ofensiv, spectaculos și în egală măsură fără o dezordine în apărare ca de garsonieră de burlac.
Ultima mare dovadă, finala Cupei Mondiale dintre Argentina și Franța. Cum ar fi fost dacă echipele stăteau la cutie și așteptau să fructifice o fază fixă? De preferat un corner?
Munca, aspirațiile, obsesiile
Întrebarea catalogată drept inteligentă de Hagi suna în felul următor. Când va ajunge un fotbalist al Academiei Hagi la Real Madrid sau la Barcelona?
Răspunsul a venit fără ezitare: „Trăiesc cu acest gând și sper că se va îndeplini”. Și noi, dragă Gică. Atunci totul va căpăta un sens profund. Munca, aspirațiile, obstinațiile.
Obsesiile. Și nu e vorba că dacă vreun Mazilu ar ajunge coechipier cu Vinicius ori cu Gavi vor tăcea contestatarii, iar lăudacii vor intona imnuri de preaslăvire. Cumva, am începe să ne recâștigăm locul pierdut în rândul lumii fotbalului.