Tehnicieni fără licența Pro: dreptatea și ipocrizia FRF

Demersul, la bază, e corect. Nu ai licență pentru Liga 1, nu poți antrena în Liga 1! Dacă așa e regulamentul, el trebuie respectat și poziția Școlii de Antrenori, ca idee, e onestă. Mai departe însă, privind, de fapt, mai în detaliu, inclusiv la ce consecințe a atras reacția FRF, dar și la modul în care forul condus de Burleanu s-a comportat în anii trecuți, lucrurile capătă alte nuanțe. 

Și ele trebuie spuse, tocmai fiindcă inițiativa Federației - deși e una, repet, corectă ca principiu! - ascunde ipocrizia care domnește la Casa Fotbalului.

FRF a tăcut cât timp și-a driblat chiar ea regulamentul

ÎN PRIMUL RÂND, FRF e într-o mare, foarte mare, culpă pentru că s-a decis să ia atitudine abia după ce chiar ea s-a aflat într-o situație stânjenitoare. Fix pe aceeași speță. Între 2019 și începutul acestui an, ambii selecționeri ai României, Mirel Rădoi și Adrian Mutu, au activat fără a avea licența Pro. 

FRF se apără susținând că „UEFA dă o derogare pentru cei care n-au luată licența Pro, dar sunt în acel moment la cursurile respective”. Da, Rădoi și Mutu se încadrau în această derogare, dar tot artificiu se cheamă la ceea ce a apelat FRF pentru a-și dribla propriile regulamente și principii.

În plus, o Federație care se respectă și care are posibilitatea de a oferi un exemplu puternic cluburilor n-ar fi angajat niciodată un antrenor fără licența Pro, chiar dacă de la Nyon s-a primit dispensă.

 Un exemplu din Germania: după ce fotbalul s-a reluat, în urma pandemiei, la un meci de pe teren propriu al Borussiei Dortmund, selecționerul Germaniei, Joachim Low, n-a fost lăsată să intre pe motiv că nu se încadrează în lista restrânsă acceptată pentru acel meci în cadrul protocolului medical. 

Evident că se puteau găsi derogări, era chiar antrenorul naționalei, dar forurile de acolo au gândit că puterea exemplului e mai importantă decât o ocolire subtilă și legală a unor reguli.

E ciudat cum FRF a tăcut, a dormit și n-a luat nicio decizie împotriva acestor antrenori. Croitoru și Poenaru antrenează fără Pro din vara lui 2019!! De peste doi ani! Dar atunci, în rând cu ei se aflau și Rădoi și Mutu. Imediat cum FRF și-a răcit castana fierbinte pe care o avea în mâini, a început să scoată flăcări pe nas la adresa celor fără licență. Echidistanță, nu glumă!

Antrenorii tac, dar antrenează zi de zi

ÎN AL DOILEA RÂND, Federația a găsit ca pedepsă, când a început să mârâie la adresa acestor antrenori, să le interzică să vorbească înainte și după meciuri. De dat indicații au dat toți pe parcursul celor 90 de minute. Poenaru și Prepeliță au și vorbit, Croitoru și Iosif au fost mai defensivi și n-au venit la declarații, deși încă nu există un verdict în speța de la Comisia de Disciplină. 

Deci prima consecință a poziției FRF e că dintre cei 4, doi nu mai dau declarații. În rest, toți cei 4 antrenează zi de zi echipa, conduc echipa de pe margine, ba chiar mai încasează și câte un avertisment în meci din cauza faptului că sunt vocali.

Deci ce a rezolvat FRF? Că blochează flash-interviurile cu ei? Victorie imensă pentru Burchel, Stoichiță și ceilalți. E ca și cum Poliția Rutieră din București știe de anumiți șoferi care conduc fără a avea permis de conducere, dar nu le interzice acestora să meargă, ci solicită Primăriei să nu le permită accesul prin zona Unirii, Universitate, Romană și Victoriei. Dacă ei nu sunt văzuți în miezul orașului, atunci e OK! 

Așa și cu antrenorii fără Pro: dacă nu-i mai vedem și ascultăm la interviuri, atunci e bine, am rezolvat problema fiindcă ei încalcă legea. Și aici, un exemplu de afară: în această vară, Pancu fusese contactat de o echipă din Turcia, dar totul s-a încheiat brusc când Daniel le-a spus că nu deține licența Pro. Clubul, probabil sub amenințarea clară a regulamentului, nu și-a asumat să-l angajeze. 

Dacă modelul FRF ar exista și acolo, atunci gruparea turcă și-ar fi asumat să nu-l aibă pe Pancu la interviuri, dar el, în rest, să se comporte ca un antrenor normal. Ca Germania am înțeles că nu putem să ne comportăm, dar nici măcar ca Turcia?

Dacă FRF a ajuns în fotbalul românesc să impună televiziunilor, care achită 28,5 milioane de euro anual pentru Liga 1, pe cine să ia și pe cine să nu ia la flash-interviuri, mai ales într-o competiție pe care nu o organizează, asta da, demonstrație de forță! E bine că LPF doarme în continuare și nu ia atitudine pentru a apăra interesele unor parteneri care țin în viață și campionatul, dar și salariile luxoase ale celor care "lucrează" la forul condus de Gino Iorgulescu. 

Pe ce principiu i se interzice unei televiziuni să solicite pe oricine vrea la interviu, după un meci pe care plătește în medie cam 100.000 de euro? Dacă vrea dialog cu secundul, trebuie să facă dialog cu secundul, dacă vrea cu antrenorul cu portarii, atunci acesta vorbește.

FRF poate că are ca strategie impunerea pumnului în gură, dar să nu-și imagineze că poate să-și ascundă incompetența și slăbiciunile călcând în picioare interesele comerciale ale unor televiziuni și, până la urmă, ale unei competiții! Dacă vrei să iei măsuri cu antrenorii, atunci ia-le: nu-i lăsa să conducă antrenamentele, nu le permite accesul pe bancă, fă regulamentele de așa natură încât să antreneze doar cei cu licența Pro, dar nu folosi pârghii perverse prin care vrei să-ți atingi scopul!

De ce sunt atât de buni deși n-au licență?

ÎN AL TREILEA RÂND, situația lui Iosif, Croitoru, Poenaru și Prepeliță ridică un mare semn de întrebare privind competența celor de la Școala de Antrenori. Cum se face că acești tehnicieni, toți neșcoliți de așa-zisa universitate a FRF, sunt buni și foarte buni? Au demonstrat-o îndeajuns: Croitoru produce un fotbal la Botoșani cum poate doar Hagi a mai reușit în Liga 1. 

Iosif a făcut realmente minuni la Rapid, iar sezoanele trecute ale Clinceniului par desprinse din capitolul miracole. Chiar și Prepeliță a salvat-o pe Argeș campionatul precedent dintr-o situație aproape fără ieșire. 

În plus, Croitoru și Poenaru sunt, în acest moment, doi dintre cei 3 cei mai longevivi antrenori din actuala Ligă 1. Oare Școala de Antrenori nu se întreabă de ce acești băieți sunt foarte buni deși n-au trecut pe acolo? Poenaru a mai și fost respins la cursuri, fiind evaluat de personaje în al căror CV apare un mare zero barat în profesia în care oferă licențe!

În concluzie, FRF să aleagă pe ce drum o ia! Pe cel al corectitudinii sută la sută, caz în care va trebui să-și asume regulamente clare. Sau pe drumul ipocriziei, pe care deja a intrat în mare viteză. Și în care încearcă să se spele pe mâinile care s-au murdărit în toți acești ani, dar vrea să o facă în chiuveta din toaleta altora. Probabil, în Casa Fotbalului totul e înfundat de la atâta mizerie ascunsă mereu sub preș!