)
Articol de Ovidiu Ioanițoaia - Publicat marti, 08 iunie 2021 14:09 / Actualizat marti, 08 iunie 2021 14:48
Fiind departe de țară, a trebuit să mă agit ca să pot vedea amicalul cu Anglia. N-am regretat însă, deoarece România n-a repetat prestațiile execrabile, rușinoase, din întâlnirile cu Islanda, Armenia și Georgia. Asta spre a reaminti doar foarte tristele premiere bifate de Rădoi și echipele lui.
Dimpotrivă, la Middlesbrough, România avut destule momente bune. A și irosit, prin Cicâldău și A. Ivan, ocazii importante de gol. Doar că, să nu ne furăm căciula singuri, în fața unei formații insulare ce i-a menajat, printre alții, pe Alexander-Arnold, Maguire, Walker, Mount, Foden, Sterling și Kane, toți incluși pe lista de Euro.
Dar una e să joci acceptabil ca să nu te faci de râs și alta să te declari "foarte fericit de reacția băieților!", cum s-a repezit Rădoi. Pentru că foarte fericit poți fi, și nici atunci mereu, când câștigi. Niciodată când pierzi.
Arătându-se entuziasmat de evoluția "tricolorilor" pe Riverside Stadium, Rădoi a dovedit încă o dată că n-a încetat să judece ca jucător, nu ca antrenor. Într-un fel, logic, socotind că antrenor nu e. Îi doresc să devină, încă unul de top, însă mai are de parcurs drum lung până acolo. Și întortocheat.
Dacă era antrenor, cu fler, cu instinct, nu l-ar fi înlocuit pe Sorescu, cel mai în formă om al nostru alături de excelentul Niță. Mișcare greșită, gafă, ce-a dus partida într-o înfundătură. În sensul în care pe Căpușă, altminteri un fundaș cu perspective, nu-l recomanda nimic să fie convocat și, cu atât mai puțin, introdus pe teren.
Totuși, la națională trebuie chemați și folosiți cei mai bun dintre cei mai buni. Certitudinile, nu promisiunile ce pot dezamăgi! La acest nivel nu se fac încercări pe bandă rulantă. Nu se bâjbâie.
Eșecul cu Anglia e al șaptelea din mandatul lui Rădoi de 12 meciuri. Care mai cuprinde trei victorii și două egaluri, golaveraj 17-23, adică 11 puncte din 36 posibile. Procent de reușită de 30,5%, mai prost și decât cel înregistrat de neamțul Daum, de referință în materie de nerealizări. În plus, Rădoi e primul selecționer din istoria fotbalului nostru care izbutește performanța de a pierde patru partide la rând! Probabil că se poate și mai rău, dar ar fi timpul să ne oprim, ce credeți?
Considerentele de mai sus conduc spre ideea că Rădoi n-are ce căuta pe banca României. Naționala nu-i locul unde un antrenor se formează și capătă experiență. E acela în care e numit, ca maximă recompensă, un tehnician cu firmă, aflat la apogeul carierei. Aici se predă, nu se învață și nu se califică nimeni sacrificând palmaresul și chiar îngropându-l.
Firește că primul vinovat pentru criza naționalei e Rădoi însuși. Pentru care actuala misiune e o căciulă prea mare. Dar nu-i singurul responsabil. În culpă se găsesc și cei care l-au pus pe Rădoi și continuă să-l susțină, Burleanu și curtenii acestuia. Personal, n-am nicio pretenție de la un habarnist ca Burleanu. M-am lămurit demult că, avându-l pe el în capul mesei, fotbalul românesc nu va progresa în veci. Curând vă veți convinge și dumneavoastră, ceilalți, că am avut dreptate.
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
