Săpunaru, victima sau agresor?

Ce vedem noi? Vedem un Săpunaru care, în minutul 55, îl scoate din ofsaid pe Sidibe, permițând Craiovei să marcheze unicul gol al meciului. Îl mai observăm pe căpitanul Rapidului, în prelungirile jocului, respirând cu greu în careul oltenilor, din cauza gazelor lacrimogene pe care stewarzii le folosiseră împotriva galeriei vișinie, aruncând o privire către oamenii de ordine și înjurându-i cu poftă. 

Mai vedem, imediat după finalul meciului, cum același Săpunaru se duce spre suporterii săi și, pe drum, se ia la harță cu șeful dispozitivului Jandarmeriei. După un schimb de replici între cei doi, liderul giuleștenilor se îndreaptă amenințător spre angajatul MAI, însă între cei doi intervin ceilalți fotbaliști, evitând ceea ce s-ar fi putut transforma într-un conflict fizic (încercați grozăvia asta la un miting în Piața Victoriei și vedeți ce se întâmplă).  

Dăm filmul pe repede înainte și apar imaginile de pe tunel, cele filmate cu un telefon mobil. Mai mulți oameni, printre care delegatul echipei, Ionuț Voicu, și antrenorul secund Alin Chița îl iau pe sus pe Săpunaru, încercând să îl ducă la vestiare. Acesta pare de necontrolat, înjură, o dată în plus, are ochii injectați iar la un moment dat se smucește, rupând-o la fugă spre ieșire. 

Devine clar că persoana care îi provocase criza de isterie era în afara zonei vestiarelor. Este prins din nou și revedem încercările disperate ale oficialilor clubului bucureștean de a-l izola. De calmat, nici nu se pune problema. Săpunaru este în transă, iar următoarea persoană pe care i se pune pata este un cetățean masiv, îmbrăcat în verde. 

Ce căuta omul ăla acolo, fără legitimație? La întrebarea asta trebuie să răspundă Adrian Mititelu. Inițial, Săpunaru nu îl bagă în seamă, însă după un schimb de replici, o mână a rapidistului, cu pumnul strâns, zboară spre necunoscut, iar filmarea se oprește înainte de a putea vedea dacă lovitura și-a atins ținta. 

Filmul se reia, de această dată, de pe camerele de flash-interviuri ale televiziunilor. Meleul cuprinde deja peste cincisprezece persoane, jucători, oficiali și din nou indivizi cu cefe late, despre care nu știm cine sunt și de ce au acces în acea zonă. 

Toate se petrec sub privirea lui Adrian Mititelu, iar în mijlocul ostilităților îl regăsim pe Săpunaru și pe cetățeanul în verde, parcă mai șifonat și, la rândul său, încercând să ajungă la căpitanul rapidist pentru a-i aplica o corecție.

Ce ne spun rapidiștii? La o jumătate de oră după incidente, apare Săpunaru la declarații. Este calm, are un aer de justițiar, o privire smecherească și începe prin a cere scuze jandarmilor pe care îi spurcase, dar despre care aflase, ulterior, că nu dăduseră cu gaze lacrimogene. Fuseseră stewarzii. Cum ar veni, întâi înjurăm, băgăm mâna în gât și apoi ne interesăm dacă avem dreptate sau nu. 

Știu, el e un sufletist care suferea din cauza înfrângerii dar și din cauza nedreptății la care fuseseră supuși fanii echipei, adică cei care rupseseră scaune în neștire și aruncaseră cu ele spre teren. 

Apoi, același Săpunaru începe să își justifice ieșirea necontrolată, spunând că un suporter al oltenilor ar fi aruncat cu apă și cu țigări spre ei, la intrarea în tunel. Cum ar veni, la Târgu Jiu, rapidiștii experimentaseră exact ceea ce trăiseră oltenii la ultima partidă de pe noul Giulești, când au fost nevoiți să sprinteze la cabine pentru a nu lua jetul de apa, suc sau vreun pahar în cap. 

De altfel, asta pățiseră și ceilalți olteni, ai lui Rotaru, pe Arena Națională, când nu mai știau pe unde să părăsească terenul, din cauza furiei ultrașilor giuleșteni. Dar, spre diferență de jucătorii celor două Craiove, Cristi nu s-a dus la vestiare. El avea alte planuri, pe care le-a și recunoscut. ”Am vrut să mă întorc să mă cert cu el, dacă tot e el așa...”. 

Bravo, căpitane. Cu Poștașu ai tu de reglat conturi. Într-o perioadă în care echipa ta este pe prima poziție în ciuda înfrângerii, în care antrenorul este pe patul de spital, în care cel mai în formă jucător a luat un roșu stupid, asta îi trebuia Rapidului, un lider-smardoi care să se întoarcă de pe tunel pentru a și-o „da parte în parte” cu un suporter scăpat de sub control. 

Într-un singur punct îi dau dreptate lui Săpunaru. Ultima parte a show-ului său grotesc nu trebuia să se producă, pentru că individul în verde, cu care s-a luat la pumni în final, nu avea ce să caute în zona vestiarelor. 

Dar de aici și până la a poza în victimă, a spune că tu apărai colectivul, punct de vedere îmbrățișat de conducerea Rapidului care la 3:00 dimineața emitea un comunicat în care lăuda eroismul lui Săpunaru, e cale lungă. 

Tu nu apărai pe nimeni. Erai nervos, cum ai tot fost în ultima vreme și aveai nevoie să te descarci. Americanii au o denumire pentru problema ta și o tratează extrem de serios. Îi zic „anger management issues”. 

Nu voi dezvolta subiectul, pentru că nu sunt specialist, dar nu e nevoie de expertiză medicală pentru a-ți da seama că atunci când Săpunaru o ia pe arătură, devine un personaj fioros, pe care nimeni nu îl poate opri și care seamănă frică. 

Ajunge să vedeți privirea lui Florin Ștefan trecând pe lângă căpitanul său aflat în plină criză de isterie, pentru a vă da seama ce efect poate să aibă Săpunaru asupra celor din jurul său. 

Ce ne spun oltenii? Nici usturoi n-a mâncat Adrian Mititelu, nici gura nu îi pute. L-am întrebat aseară, la Orange Sport, cine era și ce căuta acel personaj în verde în zona vestiarelor. Deși toate s-au consumat sub ochii lui, patronul lui U Craiova a spus că nu are habar de cum au ajuns oamenii ăia acolo etc. 

Domnule Mititelu, știți foarte bine cum se petrec lucrurile la clubul dumneavoastră. Suporterii au acces nu doar pe tunel, dar când rezultatele nu corespund, intră chiar și în vestiar unde pun jucătorii cu genunchii pe coji de nuci. 

Clubul dumneavoastră nu este singurul la care lucrurile se petrec astfel, dar poate că ar fi momentul să puneți piciorul în prag, nu de alta dar este inadmisibl ca fotbaliștii echipei adverse să se simtă amenințați în locul care ar trebui să fie cel mai sigur din stadion, în preajma propriului vestiar. 

În final, câteva întrebări. 

Domnule Dan Șucu, vă place cum se comportă căpitanul echipei dumneavoastră? Am observat că vă străduiți să construiți un club cu o imagine curată, modernă. Nu credeți că ar fi momentul să interveniți, să îl puneți pe Săpunaru la punct și să le cereți celor care emit comunicate în miez de noapte, să nu se comporte precum niște suporteri, ci mai degrabă ca niște profesioniști cu mintea limpede, care să nu cauționeze chiar orice face Săpunaru?

Domnilor Răzvan Burleanu și Gino Iorgulescu, nu credeți că instituțiile dumneavoastră ar trebui să intervină? De ani de zile, singurele documente care contează în analizarea unor situații de acest gen, sunt rapoartele observatorilor. Dacă observatorul meciului de aseară era în drum din tribună spre vestiare și a ratat incidentele? 

Există filmări care ni-l înfățișează pe Săpunaru în ipostaze care compromit imaginea Superligii și care ne mai arată că pe tunelul de la Târgu Jiu existau nenumărate persoane care nu aveau ecuson și care au provocat haos. Nu credeți că este momentul să fie și acestea luate în considerare atunci când comisiile judecă spețe de acest gen?