Golgota boxerilor! » Pugiliştii din lotul naţional aleargă pe traseele de pe Platoul Bucegi

Triunghiul Bermudelor. Da! Există şi în România un Triunghi al Bermudelor. Cel puţin aşa numesc sportivii care ajung în cantonament la complexul naţional situat pe Platoul Bucegi traseul dintre cabanele Piatra Arsă-Peştera-Babele-Piatra Arsă. Este un traseu pe care un turist îl parcurge la pas într-o zi. Vara. Pentru că iarna, lucrurile se complică, fiind accesibil numai pe vreme bună, însorită. Pe ceaţă, vînt sau ninsoare, nici cei care lucrează aici, la 2.000 metri altitudine, nu se încumetă să pornească la drum.

Pericol şi adrenalină
"Este un traseu greu, dacă-l fac alergînd. Sportivii l-au denumit Triunghiul Bermudelor pentru că cine nu rezistă, se pierde pe drum. Se pierde însă şi cine deviază de la indicatoare în dorinţa de a-l scurta, pentru că ajunge în zone inaccesibile, periculoase. Mulţi şi-au găsit sfîrşitul aici, dovadă fiind crucile de pe traseu", a spus Mihai Casandrescu, administratorul hotelului Piatra Arsă, cel care lucrează pe Platoul Bucegi de aproape 30 de ani.

Este traseul pe care-l au de parcurs, în pas alergător, la antrenamentul de dimineaţă boxerii din lotul naţional al României, cantonaţi de la începutul anului la baza sportivă Piatra Arsă. "Miercurea şi sîmbăta facem Triunghiul Bermudelor! În restul zilelor alergăm pînă la Babele, ne întoarcem şi urcăm Furnica şi înapoi la Piatra Arsă", a mărturisit oftînd Bogdan Juratoni, singurul pugilist român calificat pînă acum la Jocurile Olimpice de la Londra.

Sudoare pe 13 kilometri
Plecarea se dă la ora 8:30. Răzvan Andreiana, Ionuţ Gheorghe, Flavius Bica, Bogdan şi Cezar Juratoni, Georginel Han, Mihai Nistor şi Ştefan Caşlarov se încolonează în şir indian în faţa hotelului, iar antrenorii le dau startul. Prima porţiune coincide cu drumul de maşini, funcţional numai cînd nu e zăpadă. Nu este cazul şi acum. După un kilometru, sportivii intră pe poteca din dreapta.

"Pînă la Peştera este uşor. Alergăm fără probleme pentru că se coboară. Facem jumătate de oră. Lucrurile se complică însă de la Peştera spre Babele. Este şi porţiunea cea mai grea", povesteşte Juratoni. Vorbeşte despre panta abruptă şi lungă de aproape 3 kilometri şi jumătate a muntelui Cocora, care urcă de la 1.400 la 2.2006 metri altitudine. "Facem o oră şi ceva. Alergăm, dar mai şi mergem, să ne tragem sufletul".

Ajung la Babele. Aerul de aici e atît de rarefiat, de îi dor plămânii, urechile le sînt înfundate de la presiune, iar singurul gînd pe care îl au în minte este să ajungă la Piatra Arsă cît de curînd posibil. Au în faţă soarele. Sînt deasupra plafonului de nori. La Buşteni ninge, dar fulgii de nea sînt aduşi pînă sus de vîntul care bate în rafale de 70 de kilometri la oră.

"Telecabina nu merge nici azi!", a observat Ionuţ Gheorghe, veteranul lotului şi medaliat cu bronz la JO de la Atena. Hotelul de la Piatra Arsă se vede aproape, dar pînă acolo sînt 5 kilometri. Sportivii îi parcurg repede, în jumătate de oră. "Porţiunea aceasta este parfum", spune Juratoni. La ora 11:00, transpiraţi pînă la piele, ajung de unde au plecat. Sînt aşteptaţi de către antrenori cu ceai fierbinte. "Sînt ud tot", spune gîfîind Nistor. "Eu am trei bluze pe dedesupt şi sînt fleaşcă pînă la chiloţi", se aude şi Juratoni.

După ce bea o stacană de jumătate de litru de ceai, Andreiana mai cere una. După care urcă toţi în camere. Fac un duş, coboară la masa de prînz şi apoi se odihnesc. Antrenamentele de după-amiază au loc în sala de sport. Acolo se reîntîlnesc cu sacii, cu mănuşile de box şi cu căştile de protecţie. Lucrurile care le amintesc de ce au urcat la Piatra Arsă.

Triunghiul Bermudelor (FOTO - mai jos)
Piatra Arsă-Peştera-Babele-Piatra Arsă este un traseu ce măsoară 13 kilometri şi cuprinde coborîşuri şi urcuşuri cu diferenţe de nivel de pînă la 800 de metri
Piatra Arsă (1.950 m) - Peştera Ialomiţei (1.460 m) 1 oră şi jumătate (5 km)
Pestera - Babele (2.200 m) - 2 ore - (3,5 km)
Babele - Piatra Arsă 1 oră - (4,5 km)