Articol de Ionuţ Iordache - Publicat luni, 20 februarie 2023 07:32 / Actualizat luni, 20 februarie 2023 07:50
Potrivit unui studiu OCDE din 2021 privind sănătatea în Uniunea Europeană, România se află pe penultimul loc în ceea ce priveşte speranţa de viaţă, românii trăind în medie 74,2 ani, departe de media europeană, 80,6 ani. Doar Bulgaria stă mai prost decât noi, 73,6 ani.
- Gazeta Sporturilor a lansat „Sport și sănătate”, o campanie de informare și conștientizare a unei vieți echilibrate și sănătoase. Vor urma interviuri cu doctori, antrenori de fitness, nutriționiști, psihologi, dar și studii legate de acest domeniu.
Şi asta în condiţiile în care acest parametru a crescut cu mai mult de patru ani în perioada 2000-2019, de la 71,2 ani la 75,6 ani. În perioada 2020-2021, speranţa de viaţă a scăzut temporar în Europa, inclusiv în România, din cauza pandemiei de COVID-19.
Speranţa de viaţă în UE în 2020
| Norvegia | 83,3 |
| Islanda | 83,1 |
| Irlanda | 82,8 |
| Malta | 82,6 |
| Italia | 82,4 |
| Spania | 82,4 |
| Suedia | 82,4 |
| Cipru | 82,4 |
| Franţa | 82,3 |
| Finlanda | 82,2 |
| Luxemburg | 81,8 |
| Danemarca | 81,6 |
| Ţările de Jos | 81,5 |
| Austria | 81,3 |
| Grecia | 81,2 |
| Germania | 81,1 |
| Portugalia | 81,1 |
| Belgia | 80,9 |
| UE | 80,6 |
| Slovenia | 80,6 |
| Estonia | 78,6 |
| Cehia | 78,3 |
| Croaţia | 77,8 |
| Slovacia | 76,9 |
| Polonia | 76,6 |
| Ungaria | 75,7 |
| Letonia | 75,7 |
| Lituania | 75,1 |
| România | 74,2 |
| Bulgaria | 73,6 |
* Sursă: Eurostat
Bolile cardiovasculare, inamicul nr. 1
Peste o treime dintre decesele din România sunt cauzate de boli cardiovasculare, mai exact 35,4%. Potrivit lui Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, în ţara noastră se înregistrează de două ori mai multe decese cauzate de infarct şi o patologie de trei ori mai crescută a bolilor cardiovasculare faţă de ce se întâmplă în Europa.
Boala cardiacă ischemică e principala cauză de mortalitate în România, 19,1% din decese fiind cauzate de această afecţiune. Urmează accidentele vasculare cerebrale, 16,3%, cancerul pulmonar, 3,9%, bolile ficatului, 3,5%, şi pneumoniile, 3,3%. Datele sunt din 2018, ultimele dinaintea pandemiei de COVID-19.
Ce e boala cardiacă ischemică
Denumită şi boala arterială coronariană, ischemia cardiacă înseamnă reducerea fluxului sanguin şi a oxigenului către muşchiul inimii. Depozitele de colesterol de la nivelul arterelor sunt de obicei responsabile de această afecţiune.
Din acest motiv, fluxul de sânge scăzut poate să provoace angina sau durere în piept, dificultăţi în respiraţie. Un blocaj total poate provoca un infarct de miocard acut.
Atenţie la stilul de viaţă!
Chiar dacă mulţi factori de risc nu pot fi influenţaţi, cum ar fi vârsta, genul sau istoricul familial, sau pot fi greu modificaţi, cum ar fi poluarea atmosferică, există totuși mulţi factori care depind de alegerile fiecăruia dintre noi. Aceştia sunt factori de risc comportamentali, care includ consumul de tutun şi de alcool, alimentația nesănătoasă și activitatea fizică scăzută.
Toţi aceşti factori contribuie la peste 50% din decesele înregistrate în România. Ţara noastră stă cel mai prost faţă de celelalte ţări din UE la riscurile alimentare. Alimentația nesănătoasă, inclusiv consumul redus de fructe și legume, precum și consumul ridicat de zahăr și sare, a fost implicată într-un sfert din totalul deceselor înregistrate în 2019. Faţă de 18% la nivel european!
75% dintre adulţii româninu mănâncă cel puţin un fruct pe zi. Acelaşi procent este valabil şi în cazul legumelor
20% dintre adolescenţii din Româniasunt obezi, cu puţin peste media din UE
O treime din tineri fumează
Chiar dacă la nivelul întregii populaţii rata fumatului a scăzut puţin începând cu 2008 şi se află sub media UE, îngrijorător este consumul de tutun în rândul tinerilor. Aproape o treime dintre adolescenţii cu vârsta de 15 și 16 ani au declarat în 2019 că au fumat în cursul lunii precedente, 31%, mult peste media UE, 21%. Dacă includem şi ţigaretele electronice, acest procent urcă la 40%, cel mai ridicat din Europa!
53% dintre bărbaţi consumă excesiv alcool!
O altă problemă majoră de sănătate o reprezintă consumul excesiv de alcool. O treime dintre adulţii din România consumă cel puţin o dată pe lună alcool în exces. Aceasta se traduce prin consumarea a șase sau mai multe unităţi de băuturi alcoolice cu o singură ocazie pentru adulți și a cinci sau mai multe pentru copii. Mai mult de jumătate dintre bărbaţii români au un asemenea comportament, faţă de 18% dintre femei.
Citește și:
)
)
)
)
)
)
)
)
