A doua parte a interviului eveniment cu Tomas Ryde: ”Când te uiți în oglindă trebuie să vezi tigrul, nu pisica!”

Citește aici prima parte a interviului cu Tomas Ryde: ”Nu mergem în Brazilia în autobuzul turiștilor”

Suedezul Tomas Ryde care a dus anul trecut România pe podiumul Mondial și a calificat echipa la Jocurile Olimpice de la Rio, și-a propus să câștige o medalie în Brazilia.

În prima parte a interviului, realizat în cantonamentul echipei, de la Ploiești, nordicul a vorbit despre filozofia sa de antrenor, despre ce-i place și ce mai are de schimbat la echipa României.

El spune despre "tricolore" că sunt extrem de talentate, jucătoare cu un potențial fantastic, dar nu au fost învățate să ia rapid, în teren, cele mai bune soluții. Optimist, el încearcă acum să antreneze echipa în așa fel încât să prindă vârful de formă la Jocurile Olimpice.

- O să aveți un turneu de pregătire în Norvegia, unde o să întâlniți Franța, Spania și Norvegia. Credeți că acele meciuri vă vor da anumite indicii sau nu sunt foarte importante?
- Sunt foarte importante.  Ne cunoaștem foarte bine, nu este vorba despre a ascunde ceva de echipele adverse. E doar încălzire, asta reprezintă acel turneu. El ne poate da sentimente bune după un meci reușit, jucătoarele să se simtă în formă. Nu le poți spune jucătoarelor să joace cu grijă, nu poți să faci asta, ci le spui, dați ce aveți. Mă bucur că vom juca acest turneu, e foarte important.

Team building pentru relaxare

- O să fie o călătorie lungă până la Rio, vă plac zborurile lungi?
- Da, e o întrebare bună. Trebuie să fiu atent la acest aspect. O să am o întâlnire cu Gusi Alexandrescu, antrenorul federal, să vorbim, pentru că am trecut deja de prima parte a pregătirii. Săptămâna aceasta a început cea de-a doua, iar în ultima nu am stabilit deocamdată ce vom face. În ultimul week-end sper să facem un team building, să facem niște lucruri frumoase împreună, să le surprindem pe jucătoare. Cred că e nevoie și de așa ceva. Trebuie să stabilim și ce vom face când ajungem acolo pentru că nu am vorbit prea mult.

- Mergeți la Ceremonia de deschidere?
- Eu, poate da! Fetele, nu! Ceremonia e vineri, începe la ora 20:00. Nu vreau să mergem pentru că jucăm ziua următoare cu Angola. Ar fi prea obositor. Dacă începe la opt, probabil am ajunge să dormim spre două noaptea și e prea târziu. Cu toți sportivii cu care am vorbit și care au a doua zi antrenamente sau meciuri nu vor să meargă pentru că a doua zi picioarele sunt moarte. Trebuie să decidem dacă mergem noi, cei din staff, dar e out cu siguranță participarea fetelor la ceremonie.

- Ce părere aveți de toate lucrurile care s-au spus despre ce se întâmplă în Brazilia: zika, bacteriile din ape, problemele sociale, vă gândiți și la aceste aspecte?
- Nu știu, am vorbit și am făcut și unele glume. Îl avem pe Radu Cheregi, analistul video și el ne-a zis că nu e nicio problemă ne ocupăm de toate cu aparatele noastre electronice și când a început să vorbească toți râdeam. Am și zis când mă întorc de la Rio o să fiu ca o bulă verde. Am auzit că sunt niște probleme, mai ales pentru doamne și domnișoare, în ceea ce privește sarcina și viitorul. O să vorbesc și cu medicul echipei ca să avem toate informațiile. Deocamdată suntem la zi și știm că după șase luni trebuie făcut un control, să vedem dacă a luat cineva virusul, nu e deloc plăcut.

- E pentru prima oară când mergeți la Rio?
- Da, nu am mai fost. După Jocurile Olimpice trebuie să merg în Suedia să lucrez, deși mi-ar fi plăcut să merg în Chile, în Peru. Soția mea Marie mi-a spus că nu e timp de așa ceva. E o ocazie dacă tot ajungem în America de Sud. Dar o s-o facem în stilul suedez: mă întorc la muncă. Asta fac și sportivii, hotel, sală, hotel-sală nu au timp de nimic. De aceea le spun mereu să facă și altceva, să ia o pauză de la rutina lor, e necesar, dar să o faceți într-un mod inteligent, cu un plan bun. Sunt foarte curios cum o să arate echipa olimpică a României împreună, cred că ar trebui să aibă activități împreună.

Experiența sa olimpică

- Ați mai lucrat cu sportivi care urmau să meargă la Olimpiadă?
- În Suedia am lucrat cu sportivi din mai multe ramuri: box, taekwondo, karate, lupte. Mai mult pe partea mentală. În 93 am fost întrebat dacă vreau să lucrez în cadrul programului olimpic și eram cam 20 de oameni. Noi ne ocupam de juniori la o fundație olimpică, alegeam un grup de juniori cu care mergeam până spre seniorat. M-am ocupat de handbal masculin, nu feminin. A fost foarte interesant de lucrat cu ei, să vezi ce au de spus, să-i pregătești pentru ce urmează.

- Suedia nu excelează la sporturile olimpice de vară, nu?
- Da, în Suedia, cele mai multe medalii vin la Jocurile Olimpice de iarnă. Atunci când trec patru-cinci zile din Jocuri și nu s-a luat nici o distincție presa începe să se întrebe, iar când ea vine în ziua a șaptea parcă motivează întreaga delegație, de aceea sunt curios cum o să se conecteze sportivii români.

- După Jocurile Olimpice de la Rio multe dintre componentele naționalei se vor retrage. Credeți că va mai exista viitor?
- Da, cu siguranță. Știți că fetele de la under 18 au luat aur, dar nu este la fel să iei aur la 18 ani cu cel de la 20 de ani sau cu cel de la 24. În țara mea, Vranes, Nielsen, Jielsen, Lovgren nu au jucat în echipa națională decât la seniori, când aveau 22-23 de ani și au făcut-o apoi multă vreme. Handbalul din România merge foarte bine acum și are viitor. Jaume Fort, antrenorul cu portarii, are un rol important, sunt talente, dar vrem să ridicăm postul de portar în general. Pentru că siguranța lui se transmite și asupra jucătoarelor din apărare atunci când trebuie să faci această fază. Trebuie să ne concentrăm mai mult pe felul în care jucăm în apărare, poate să creăm un sistem, un mod de comportament pentru viitor.

- Știți unele cuvinte în română?
- Nu, nu știu nimic!

Sperietoarea Rusia

- Care este cea mai bună echipă la nivel mondial în acest moment?
- Rusia.

- De ce? Puteți să ne dați și motivele pentru care spuneți acest lucru?
- Nu e vorba doar despre echipă, ci și despre numărul mare de jucătoare, nu-mi dau seama cum se antrenează, nu le-am urmărit în vreun cantonament. Sunt la fel ca româncele: sunt foarte tehnice, joacă repede, se pot apăra în mai multe feluri. Acum 20 de ani nu aveau portari buni, azi au și așa ceva. Există și un anumit stres pentru că Trefilov câteodată, dacă ești conducătorul de joc și ratezi o lovitură te arde, te scoate din teren și îți spune că ești un idiot, deși tu ești unul dintre cei mai buni jucători din lume. Lucru care s-a întâmplat și la Campionatele Mondiale din Danemarca de anul trecut, în meciul cu Polonia din sferturi de finală.

- Ați dori să întâlniți Rusia?
- Când joci împotriva Rusiei simți pe propria piele cât de rapide sunt, dar noi avem antidotul pentru ele și pe care nu o să-l spun. Pentru că probabil ne vom mai întâlni cu ele. Norvegia a fost foarte bună pentru mulți ani, dar acum avem senzația că suntem foarte aproape de ele. Mi-aș dori ca România să nu se întâlnească cu Rusia sau cu Coreea de Sud. E important pentru că ambele echipe au o viteză incredibilă și se apăra avansat. Asta reduce timpul pe care-l avem în atac. Franța a fost bună în anii trecuți, acum e un pic în coborâre, dar poate vor reveni la Rio, nu se știe. În general joacă bine în apărare, sunt foarte puternice din punct de vedere fizic, dacă le iei jucătoare cu jucătoare.

- Una dintre ele tot ne va fi adversara, probabil!
-Da, așa e. Dar până la urmă contează mai puțin. Ce v-am spus sunt povești despre alte echipe. Eu vreau să vorbesc despre echipa mea, noi suntem buni, noi ne luptăm, noi putem să ne îmbunătățim jocul. Atunci când ne uităm în oglindă trebuie să vedem tigrul, nu pisica!

Adversarul ținut în presiune

- De-a lungul anilor noi am observat că fiecare echipă are stilul ei, care este cel al României?
- Norvegienii au foarte impresionați de felul în care a crescut echipa României. Facem tot felul de acțiuni pentru că ne dorim ca Neagu să ajungă în situații de unu la unu cu unele dintre apărătoarele adverse pentru că știm că ea va reuși să le depășească. Dar planul nu e tot timpul așa pentru că dai și peste jucătoare care se apăra foarte bine, atunci se poate schimba poziția pivotului.

- Aveți soluții pentru orice tactică a adversarului?
- Avem scheme și vorbim acum despre planul A, planul B, planul C. Poate irosim prea mult timp în apărare, ne dorim să forțăm echipele adverse să ia decizii greșite. Cu Norvegia, la Cluj, am reușit acest lucru, am forțat-o pe Nora Mork să ia astfel de decizii. De câte ori ne-am uitat la meci, am spus că putem să o facem cu oricine, dacă am reușit să o facem pe una dintre cele mai rapide jucătoare din lume să greșească. O putem face cu oricine, dar trebuie să nu uităm să și zâmbim puțin. Nu trebuie să ne gândim că nu pot pica în capcana aceasta, că e prea evidentă. Iată că au picat și în acel meci nu au avut pe cineva care să le tragă sus, cineva care să le facă jocul.

- Care e forța echipei României?
- Trebuie să avem grijă la Jocurile Olimpice, să nu fim stresați! Nu prea reușim să aruncăm prea mult de la distanță. Trebuie să jucăm aproape de apărători pentru că atunci când faci acest lucru se instalează o panică în echipa adversă. Trebuie să avem abilități tehnice, să nu avem aruncări stupide. Îmi aduc aminte că atunci când am venit în prima zi, Cristina mi-a spus că oricine aruncă oricând vrea, fără nici o logică în această echipă și eu m-am săturat. Vorbim despre disciplină, lumea înseamnă disciplină. Ține-te de plan! Poate aruncau oricând și în orice situație pentru că erau stresate, atunci când ești lucid, poți să alegi mai bine.

- Ce faceți când planul nu merge, când ele tot aruncă nepregătite la poartă?
- Când simt că sunt stresate, mai bine le chem pe bancă, să bea o gură de apă, să se poată concentra din nou. Am făcut acest lucru cu Paula, cu Alice, cu Oana, cu Mika, cu Cristina. Mika avea mereu presiune pentru că e o jucătoare atât de bună în duelurile unu la unu. A avut un sezon incredibil. Acum ele se ajută între ele și presiunea nu mai doar pe una dintre ele. Eliza Buceschi este una dintre cele mai importante jucătoare din această echipă pentru că are un creier potrivit pentru handbal.  Avem o comunicare incredibilă, e bine ca jucătoarele să coopereze și să poate glumi unele cu altele.

"Handbalul din România merge foarte bine acum și are viitor. Trebuie să ne concentrăm mai mult pe felul în care jucăm în apărare, poate să creăm un sistem, un mod de comportament pentru viitor"
Tomas Ryde

"Avem scheme și vorbim acum despre planul A, planul B, planul C. Poate irosim prea mult timp în apărare, dar ne dorim să forțăm echipele adverse să ia decizii greșite"
Tomas Ryde

"Nu prea reușim să aruncăm prea mult de la distanță. Trebuie să jucăm aproape de apărători pentru că atunci când faci acest lucru se instalează o panică în echipa adversă"
Tomas Ryde