Exit România » Un tipar negru se aplică tricolorelor la ultimele ediţii ale Campionatelor Mondiale

Acea echipă blestemată! Asta poate fi "naţionala" României. După medalia de argint obţinută în Rusia, în 2005, România nu s-a mai regăsit la turneele finale mondiale. Din doi în doi ani, deşi aşteptările erau mari, luna decembrie a adus numai dezamăgiri suporterilor de handbal şi iubitorilor de sport, în general.

Precedente şi la echipele de club » Oltchim a pierdut numai cu străine în teren!

2007 - Medalia luată de la gît
În Franţa, România a făcut meciuri memorabile. Cine poate să uite acel sfert de finală în faţa echipei gazdă? Franţa conducea cu 14-8 la pauză şi în faţa a 16.000 de spectatori, era greu de crezut că mai putea pierde. S-a întîmplat însă minunea. "Tricolorele" au remontat formidabil şi au trimis meciul în prelungiri. A fost nevoie de patru reprize de cinci minute pentru departajare. S-a terminat 34-31 şi se vorbea de o echipă care a spart barierele mentalului în sportul românesc.

Pentru scurt timp însă, pentru că după semifinala pierdută în faţa Rusiei, în finala mică româncele au capotat lamentabil. Au condus cu 28-21 în minutul 50, dar au pierdut 35-36! Incredibil, dar adevărat. "Le-am dat medaliile de la gît nemţoaicelor", declara după meci, plîngînd în hohote, portarul Luminiţa Huţupan Dinu.

2009 - Egalul era bun, noi alergam după victorie
Nu am învăţat nimic din acel eşec. Peste doi ani, în 2009, la Mondialul de la Suzhou (China), România avea nevoie de un egal în meciul cu Spania, din grupele principale, pentru a prinde semifinalele. Cu patru minute înainte de final, conduceam cu 25-23! Ce s-a întîmplat? Ibericele au cîştigat cu 26-25, româncele neştiind la acel moment că egalul era suficient pentru a merge mai departe! Au alergat după victorie, au pierdut mingea şi adio semifinale! Un alt Mondial ratat!

2011 - Echipa interzisă cardiacilor
"Dacă vrei să ţi-o ia inima razna, te uiţi la meciurile «naţionalei» de handbal, e o vorbă care s-a împămîntenit în rîndul suporterilor. Aşa s-a întîmplat şi în Brazilia, în 2011. Fetele au avut două meciuri în care "şi-au omorît" fanii. Mai întîi în faza grupelor, cu Japonia. După 24-18 în minutul 50 şi 28-25 în minutul 59, am reuşit "performanţa" să primim trei goluri în 90 de secunde! Fetele au dat senzaţia că au uitat acest semieşec în "optimi". În faţa Croaţiei, au jucat foarte bine 55 de minute. Au condus cu 27-25, dar pînă la final adversarele au înscris de trei ori şi au întors rezultatul!

2013 - Un film nou, acelaşi scenariu
În Serbia, imaginile ne sînt şi mai vii în minte. În minutul 48 al partidei cu Polonia, după ce condusesem tot timpul cu 3, 4 şi 5 goluri, ne făceam deja planuri pentru Franţa, adversara din sferturile de finală. A urmat din nou acel coşmar al echipei României, cu finaluri de meci ratate şi totul s-a năruit. 10 minute fără să fi înscris, şapte goluri consecutive primite şi am ieşit de pe teren din nou cu ochii în lacrimi şi cu capetele plecate.