Articol de Remus Dinu - Publicat sambata, 27 iulie 2024 23:32 / Actualizat duminica, 28 iulie 2024 03:02
Rafael Nadal și Carlos Alcaraz au bifat o premieră sâmbătă seara, în prima zi de concurs de la Jocurile Olimpice. Cei doi spanioli, separați de 17 ani, au făcut pentru prima oară pereche într-un meci de dublu, într-unul dintre evenimentele care au ținut capul de afiș al zilei la Paris. Ibericii i-au învins pe argentinienii Maximo Gonzalez și Andres Molteni, favoriți #6, scor 7-6 (4), 6-4, și merg mai departe în întrecerea de dublu, obiectivul declarat fiind câștigarea medaliei de aur.
- În optimile de finală, Nadal și Alcaraz vor da peste o echipă din Olanda (Tallon Griekspoor/Wesley Koolhof) sau una din Ungaria (Marton Fucsovics/Fabian Marozsan).
Care a fost chimia dintre cei doi și cât de pregătiți sunt să intre cu șanse reale în lupta pentru medalii? Cine a dus greul în meci și cum i-a primit Parisul? Corespondentul Gazetei la Jocurile Olimpice a urmărit de pe „Philippe-Chatrier” momentul mult așteptat al debutului perechii „Nadalcaraz”. Mai jos, câteva concluzii la cald.
1. Marketing de zile mari, dar el nu garantează medalia
Dublul „Nadalcaraz” a fost, în primul rând, o excelentă rețetă de marketing, dincolo de aspirațiile la medalii ale Spaniei.
Alăturarea celor două staruri a provocat o emulație grozavă în lumea tenisului, mixul Nadal-Alcaraz, probabil la unica lor ocazie de a forma această echipă, transformându-se într-un subiect pe care media l-a consumat în exces în ultimele zile.
Desigur, au existat și voci care s-au întrebat de ce delegația ibericilor n-a optat pentru unele perechi ceva mai consolidate. De exemplu, Alcaraz se antrenează periodic în compania lui Pablo Carreno Busta, în timp ce Nadal a fost coleg de generație și coechipier în Cupa Davis cu Marcel Granollers. Cei doi formează cealaltă echipă a Spaniei înscrisă pe tabloul de dublu masculin.
2. Cine pe cine a ținut în brațe?
Rafa e „bătrân” și rănit, dar nici pe departe să fi fost „cărat în spate” de mai tânărul coleg de echipă.
De altfel, în primul set, Carlitos a avut mai multe greșeli neforțate decât „veteranul” echipei și tot el a fost cel care și-a pierdut serviciul, unicul break al argentinienilor producându-se cu Alcaraz la lansare. Nadal l-a încurajat periodic pe Carlos, a fost dirijorul echipei în momentele dificile întâmpinate în meci.
Nu e vreun secret, dublul nu le priește chiar tuturor jucătorilor valoroși de simplu, iar Alcaraz a jucat puțin spre deloc în această probă. În schimb, Nadal e călit, a jucat periodic dublu de-a lungul carierei, cu succes în Cupa Davis, inclusiv cu titluri de Masters la activ. În orice caz, lipsa coeziunii dintre ei s-a simțit în multe momente, iar asta le poate dăuna în duelurile cu echipele și mai consacrate la dublu.
3. Cu bandajul pe coapsă, dar fără limitări vizibile
Nadal a ieșit din nou pe teren cu acel bandaj imens aplicat în zona coapsei piciorului drept. Disconfortul intervenise de câteva zile, de la unul dintre primele antrenamente efectuate, detaliu care a pus sub semnul incertitudinii prezența lui pe tabloul de simplu.
Totuși, există și varianta ca ibericul să fi apelat la bandaj mai mult din precauție.
Pe durata meciului, nu a lăsat loc vreunei grimase și nu a părut deloc “diminuat” fizic. În interviurile acordate la zona mixtă, după meci, fostul lider mondial a mărturisit că va lua o decizie cu privire la participare la simplu duminică dimineața, după consultări cu echipa sa medicală. "Uneori, mai puțin înseamnă mai mult", a afirmat el, lăsând deschisă varianta sacrificării probei de simplu.
4. „Voyage, Voyage”. Atmosferă de sărbătoare pe „Chatrier”
Arena Philippe Chatrier s-a umplut la fel la un meci mare, n-au existat decât izolat câteva scaune goale în tot stadionul. Au predominat, bineînțeles, steagurile Spaniei și încurajările pentru cei doi iberici, în unele cazuri erorile argentinienilor fiind întâmpinate cu urale.
De menționat că cel mai aclamat jucător a fost de departe Nadal, căruia i s-a scandat numele de foarte multe ori pe durata meciului.
Însă francezii au fost și ei prezenți în arenă, ba chiar într-o cotă considerabilă, pentru ca spre finalul primului set să înceapă să fredoneze imnul național, deși un game era în plină desfășurare.
Iar după încheierea tie-break-ului din primul set, câțiva sârbi de la inelul superior al arenei au dat tonul și au scandat ostentativ numele lui Novak Djokovic. Oricum, agitația a fost pe măsură și înainte de startul meciului, aleile de lângă arena principală din complex erau într-un tumult continuu.
5. Alcaraz e „inuman”
Analizat de la masa presei, din spatele terenului, într-o dinamică ușor diferită față de transmisiunile televiziunilor, viteza de deplasare a lui Carlos Alcaraz pare și mai „înspăimântătoare”.
Nu există centimetru de teren pe care să nu intenționeze să-l acopere, sprintează inclusiv după mingi imposibile și uneori ajunge dincolo de ghivecele de flori de pe lateralele terenurilor.
E versiunea din tinerețe a lui Nadal, poate cu un plus de mobilitate în dreptul lui Carlitos. În schimb, Rafa nu-si mai permite consumuri inutile de energie la 38 de ani, dar compensează prin plasament, anticipare si o știință a jocului încântătoare!
Despre jocul lui la fileu s-a vorbit prea puțin, ar putea continua cu rezultate bune o carieră de dublu!