Articol de GSP - Publicat sambata, 07 iunie 2014 00:00 / Actualizat sambata, 07 iunie 2014 11:10
Succesul Simonei Halep i-a copleşit chiar şi pe cei mai mari fani ai jucătoarei din România. Un jurnalist de la treizecizero.ro, site specializat în tenis, povesteşte un moment emoţionant, care l-a lăsat fără cuvinte
Fragementul este luat din textul Noaptea de dinainte de finală, care poate fi citit integral aici.
"Azi, când am ajuns la “biroul” din ultimele două săptămâni, adică în incinta Philippe Chatrier, şefa biroului de presă, care se ocupă, printre altele, şi cu acreditările, mi-a cerut să discutăm. M-a întrebat ce fac şi dacă e totul în regulă, dar avea tonul acela serios-politicos pe care îl au poliţiştii din filmele americane când zic “Please, Sir, step outside of the car” şi-apoi îţi pun cătuşele.
Mi-a spus că unul dintre şefii ei vrea să vorbim şi că o să mă sune. Am întrebat, evident, despre ce e vorba şi mi-a spus că totul e ok, dar că au nevoie de un pic de ajutor. Cei de “mai sus”, de la organizare, voiau să verifice cu un român dacă imnul României pe care îl au ei este cel în varianta corectă.
Moment în care mi s-au tăiat un pic picioarele, pentru că am înţeles nevoia lor şi m-a lovit în plin realitatea, poate mai puternic şi mai clar decât ieri: oamenii ăştia se pregăteau pentru scenariul în care Simona va câştiga finala de la Roland Garros, caz în care i se va cânta imnul naţional la festivitatea de premiere. Cum ar veni, chiar urmează o finală de Grand Slam, chiar se întâmplă toate astea.
Succesul Simonei Halep i-a copleşit chiar şi pe cei mai mari fani ai jucătoarei din România. Un jurnalist de la treizecizero.ro, site specializat în tenis, povesteşte un moment emoţionant, care l-a lăsat fără cuvinte
Fragementul este luat din textul Noaptea de dinainte de finală, care poate fi citit integral aici.
"Azi, când am ajuns la “biroul” din ultimele două săptămâni, adică în incinta Philippe Chatrier, şefa biroului de presă, care se ocupă, printre altele, şi cu acreditările, mi-a cerut să discutăm. M-a întrebat ce fac şi dacă e totul în regulă, dar avea tonul acela serios-politicos pe care îl au poliţiştii din filmele americane când zic “Please, Sir, step outside of the car” şi-apoi îţi pun cătuşele.
Mi-a spus că unul dintre şefii ei vrea să vorbim şi că o să mă sune. Am întrebat, evident, despre ce e vorba şi mi-a spus că totul e ok, dar că au nevoie de un pic de ajutor. Cei de “mai sus”, de la organizare, voiau să verifice cu un român dacă imnul României pe care îl au ei este cel în varianta corectă.
Moment în care mi s-au tăiat un pic picioarele, pentru că am înţeles nevoia lor şi m-a lovit în plin realitatea, poate mai puternic şi mai clar decât ieri: oamenii ăştia se pregăteau pentru scenariul în care Simona va câştiga finala de la Roland Garros, caz în care i se va cânta imnul naţional la festivitatea de premiere. Cum ar veni, chiar urmează o finală de Grand Slam, chiar se întâmplă toate astea.
Câteva ore mai târziu, când, într-un birou mic şi înghesuit, mi s-a pus imnul României sub privirile prietenoase ale staff-ului, a fost al doilea moment din ultimele 24 de ore în care emoţiile m-au cam învins".