Articol de Theodor Jumătate - Publicat joi, 13 noiembrie 2014 00:00 / Actualizat joi, 13 noiembrie 2014 15:39
Acesta este Dodel. Are o bandă elastică pe braţ, dar şi el se miră. Nu are nici o calitate s-o poarte. Nici la Steaua, nici oriunde în altă parte
Tănase a înscris după trei luni, la 1-0 cu Chiajna. Iată începutul ştirii! În cinci ani şi jumătate la Steaua, are 25 de goluri. Douăzeci şi cinci, un mijlocaş ofensiv! Într-o singură competiţie? Nici vorbă. În toate! 199 de meciuri oficiale. Acesta e sfîrşitul ştirii, care deschide o altă poartă, o altă întrebare. De ce este Cristian Tănase căpitanul roş-albastru?
Poate Ilie Dumitrescu a greşit, e posibil ca Mister să nu fi avut nici el cea mai bună zi atunci, pe 22 august 2010, la un 3-0 cu Vaslui, cînd i-a oferit banderola "unui număr 10 ajuns la maturitate". Nici chiar "copilul deosebit, sufletul curat, omul sincer" din perspectiva lui Ilie nu înţelegea în acele momente gestul antrenorului, la fel de uluit ca de "emergency ball", răspunzînd în stilul său atît de nevinovat: "Am rămas mască, nu mă aşteptam".
Dar, insist, dacă Ilie îl vedea pe Tănase un tablou de Rembrandt în 2010, de ce, la patru ani şi jumătate de la acea eroare, tot el poartă pe braţ banda elastică? Doar pentru că este cel mai "vechi" jucător, cînd nici un club din străinătate nu-l vrea după ce află cine e cu adevărat? Chiar nu mai ştie nimeni la Steaua ce înseamnă un căpitan?
Pentru Alex Ferguson, întruchipează "liderul". Pentru Wenger, este "exemplul". Pentru Mourinho, "stăpînul vestiarului". Pentru Cruyff, "cel care vorbeşte şi ia decizii". Pentru Guardiola, "inima echipei".
Dodel, perfect diminutiv!, nu e nicăieri, nu se potriveşte la nici un mare antrenor. Nu e un lider. Nu e un exemplu. Nu e stăpînul vestiarului. E mut şi nu decide nimic nici pentru el. Şi nu va fi niciodată inima unei echipe. Tudorel Stoica era!
Tănase pare mereu pierdut în spaţiu, şi pe teren, şi la interviuri, cu privirea şi gîndul în altă galaxie. Ăhhhhh... Însă "ăhhhhh" nu dă goluri, assisturile sînt foarte rare, nu driblează, pasează în spate şi stă cu capul în pămînt, căutînd firele de iarbă prinse în vîrful ghetei. E exact opusul a ceea ce ar trebui să fie un căpitan.
Am o propunere, totuşi. Haideţi să mai facem o încercare cu Dodel! Să-l responsabilizăm. :) Acesta e cuvîntul atît de folosit de antrenorii noştri cînd uită secretul unei decizii, corectaţi-mă dacă n-am dreptate. "De ce i-aţi dat banderola lui X?". "Am vrut să-l responsabilizez", spun toţi. Atunci, să fie Tănase şi căpitanul "tricolorilor"! Dacă poate fi la Steaua, campioana ultimilor doi ani, de ce n-ar fi şi la "naţională"?
S-ar mai detensiona puţin atmosfera înaintea meciurilor. "Ce alegi, mingea sau terenul?", l-ar întreba arbitrul. Ăhhhhh...
)
)
)
)
)
)
)
