Articol de Luminiţa Paul - Publicat luni, 09 martie 2015 00:00 / Actualizat luni, 09 martie 2015 12:52
Într-un meci tăiat în două de ploaie, românca a cîştigat primul set cu 6-4, dar le-a pierdut pe următoarele două, 2-6, 1-6, apăsată de efortul din zilele precedente.
Ceasul din arenă arată o oră şi 50 de minute scurse de la primul punct. Ultimul tocmai s-a încheiat, încă un schimb de mingi aspru, înfocat, iar Alexandra Dulgheru n-a mai găsit acel fir de energie care să salte sfera galbenă peste fileu. Wozniacki strînge pumnul, aruncînd o privire spre zona de tribună unde se află tatăl ei, guralivul şi de acum mulţumitul Piotr.
Cele două îşi prind palmele în salut şi au un dialog mai lung decît de obicei în asemenea situaţii. Sau poate asemenea situaţii fac ca dialogurile să nu se rezume la trei-patru cuvinte. Atunci cînd e o finală, una disputată, cînd ambele jucătoare dau totul pe teren, e greu să nu fii generos. E greu să expediezi victoria - sau înfrîngerea - cu poşta expres.
De la Doha în Malaysia
Pentru daneză, fost număr unu mondial, este al 23-lea titlu al carierei. Pentru Alexandra, a fost a treia finală, dar prima pe care o pierde. A mai fost însă o întreagă săptămînă eroică, în care lucrurile s-au legat, în fine, fericit pentru ea.
O săptămînă începută, de fapt, cu alte cîteva zile înainte, cînd se oprea în turul secund la Doha chiar în faţa Carolinei, doborîtă de efortul depăşirii calificărilor şi cel al unui meci epuizant în runda inaugurală. A urmat o călătorie din scurt spre capitala Malaysiei, altă climă, mai umedă, aproape sufocantă. S-a refăcut la timp şi a început călătoria pe tabloul principal al turnelui WTA International.
O călătorie care a pornit în faţa unui adversar dificil, favorita 2, Sabine Lisicki, şi care, premonitoriu, a durat o oră şi 50 de minute. Fix cît avea să fie finala. Încă o victorie, păşea în "sferturi", efort teribil acolo, dar nu era decît un preview incitant al semifinalei de peste 3 ore, proba durităţii, a consumului, a energiei cheltuite şi regăsite în momentele importante.
Ieri, în ultimul act, Dulgheru nu s-a mulţumit cu statutul de finalistă. Chiar dacă îl obţinea după o pauză de aproape 5 ani. Chiar dacă îi confirma că e pe trasa cea bună, că au rămas în urmă sezoanele petrecute mai mult la recuperare decît pe teren din cauza problemelor la genunchi, la încheietură şi la umăr. A vrut să joace cît se poate de bine, a vrut să cîştige pentru că ştie să facă asta. O dovedesc cele două titluri cucerite la Varşovia, în 2009 şi 2010.
Ploaie rebelă
Meciul a fost însă retezat în două de ploaie, care s-a năpustit peste arenă la scorul de 1-1 şi minge de break pentru Piti. După o oră, hardul era uscat, dar aşteptarea s-a prelungit cu alte 60 de minute cînd a început o nouă repriză furioasă, cu tunete şi fulgere. La reluare, românca a cîştigat contra serviciului, a avut 3-1, dar Wozniacki a recuperat şi a trecut în faţă, 4-3. Setul i-a revenit însă Alexandrei, cu 6-4.
"Planul meu de joc a fost să-i atac reverul şi s-o deplasez mai mult pe teren ca să pot veni la fileu şi să închei punctul", a explicat Piti după meci. "Dar, pe măsură ce meciul a înaintat, epuizarea m-a secat. Îmi era greu să respir, eram ameţită, dar am refuzat să abandonez.
Semifinala de peste 3 ore din ziua precedentă mă obosise peste măsură. Wozniacki şi-a dat seama şi a fructificat această situaţie. N-am mai putut să ţin pasul cu ea". Aşa a fost în seturile al 2-lea şi al 3-lea. Cu energia apropiindu-se de cotele minime, românca a rămas în meci, reuşind cîteva puncte spectaculoase.
Mult mai odihnita Caroline a avut constanţă superioară şi s-a impus cu 6-2, 6-1. "A fost o adversară meritorie, a jucat bine", a spus daneza. "Ne întîlniserăm şi săptămîna trecută, dar acum a fost altceva. Ştiam însă că va obosi şi aşa s-a întîmplat. Trebuie însă s-o felicit şi îi urez mult noroc în continuare".
Dulgheru se înscrisese în calificările de la Indian Wells, însă a renunţat la participare. Încă o călătorie, lungă, de asemenea, ar fi fost prea mult. Urmează însă alte turnee, alte luni de tenis, alte şanse. Pe drumul revenirii spre Top 30, unde a fost în 2010 şi 2011, Kuala Lumpur rămîne un reper luminos.
"Cea mai mare realizare"
"A fost un turneu grozav pentru mine", a spus Alexandra după finală. "Nu mi-a fost uşor însă cu meciurile lungi şi orele de călătorie care s-au adunat. Mă bucur că am disputat ultimul act şi că am întîlnit o jucătoare de top, precum Wozniacki. Dar ca să joci la cel mai înalt nivel e important să ai bateriile încărcate, să fii sănătos şi bine pregătit fizic. Am venit aici să joc şi am reuşit s-o fac bine, să savurez tenisul. Aceasta e cea mai mare realizare a mea pe acest an, sper să păstrez momentul bun şi să-mi îmbunătăţesc jocul pentru a face şi alte rezultate importante", a încheiat ea.
72 este locul pe care va urca de azi Alexandra Dulgheru, un salt de 22 de poziţii asigurat de finala de la Kuala Lumpur
Cît a jucat Alexandra la Kuala Lumpur
turul 1: 1h 50 de minute
turul 2: 1h 28 de minute
sferturi: 2h 17 minute
semifinale: 3h 14 minute
finală: 1h 50 de minute
Total: 10h 38 de minute
)
)
)
)
)
)
)
