Gazeta Sporturilor a dat ora exactă în presa din România prin dezvăluirile documentate în cele mai importante dosare de corupție

• Downloadează gratuit ediția specială a Gazetei Sporturilor, aici

1. DOSARUL TRANSFERURILOR

A fost cea mai amplă anchetă care vizează banii negri din fotbalul românesc! Totul a început pe 6 februarie 2006, când Gazeta Sporturilor a declanşat o investigaţie jurnalistică fără precedent în România. Primul caz de care ne-am ocupat a fost cel al transferului lui Florin Bratu, de la Rapid la Galatasaray.

Reţeta dezvăluită în Gazetă era aproape aceeaşi: şefii de cluburi sau impresarii declarau sume de transfer mai mici decât cele reale, păstrând banii pentru ei şi, totodată, plătind astfel un impozit mai mic! Totul s-ar fi făcut prin nişte off-shore-uri din străinătate.

Direcţia Naţională Anticorupţie a reacţionat la probele dezvăluite de Gazetă şi a deschis propria cercetare. Investigaţia DNA a contabilizat 800 de transferuri verificate, peste 100 de persoane anchetate şi interogate, zeci de volume însumând peste 20.000 de file.

La final, Ioan şi Victor Becali, Cristi Borcea, George Copos, Mihai Stoica, Gigi Neţoiu, Jean Pădureanu şi Gică Popescu au fost trimişi în judecată pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

Toţi au fost acuzaţi că, prin tranzacţii ilegale la 12 transferuri de fotbalişti vânduţi în perioada 1999-2005, ei au produs statului un prejudiciu de 1,5 milioane de dolari şi o "gaură" de peste 10 milioane de dolari în bugetul cluburilor din Liga 1.

După zeci de termene și amânări, "Dosarul Transferurilor" a ajuns la final pe 4 martie 2014, când toți cei 8 inculpați au fost trimiși în spatele gratiilor.

• Cristi Borcea: 6 ani şi 4 luni
• Ioan Becali: 6 ani şi 4 luni
• Victor Becali: 4 ani şi 8 luni
• George Copos: 3 ani şi 8 luni
• Mihai Stoica: 3 ani şi 6 luni
• Jean Pădureanu: 3 ani şi 4 luni
• Gigi Neţoiu: 3 ani şi 4 luni
• Gică Popescu: 3 ani, o lună şi 10 zile

2. GALA BUTE

Pe 9 iulie 2011, la Romexpo, pentru prima oară în fața publicului român, Lucian Bute îl învingea pe francezul Jean-Paul Mendy, KO în repriza a patra, păstrându-și centura IBF la categoria supermijlocie.

Potrivit procurorilor DNA, Elena Udrea a hotărât organizarea Galei Bute, după discuții cu Rudel Obreja, după care le-a cerut subordonaților din MDRT să găsească soluții pentru finanțarea meciului, "urmărind obţinerea unor beneficii electorale, prin asocierea imaginii sale cu cea a lui Lucian Bute".

Mai mult, tot conform procurorilor, Ștefan Lungu, Gheorghe Nastasia, Ana-Maria Topoliceanu și Tudor Breazu au primit, cu știința Elenei Udrea, considerată de DNA cea care a coordonat afacerea, sume de bani de la reprezentanții unor societăți comerciale, cum a fost cazul Consmin - deținută de Dragoș Botoroagă - pentru a le garanta plata la timp a unor lucrări finanțate de Ministerul Turismului.

În cele din urmă, Ion Ariton e acuzat de procurori că ar fi determinat reprezentanţii a zece companii de stat să sponsorizeze ilegal, cu o sumă de peste 1,7 milioane lei, organizarea Galei Bute de către firma lui Rudel Obreja.

După 7 ani de judecată, Înalta Curte de Casație și Justiție a dat verdictul în dosarul "Gala Bute".

• Elena Udrea a fost condamnată pentru infracţiuni de luare de mită şi abuz în serviciu; a primit 6 ani de închisoare cu executare
• Rudel Obreja a primit 5 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită şi evaziune fiscală
• Tudor Breazu, prieten al Elenei Udrea, administratorul terenurilor de la Nana deținute de fostul ministru, a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu executare
• Ana-Maria Topoliceanu, fosta şefă a CNI, a primit 3 ani de închisoare cu suspendare
• Ştefan Lungu, fostul consilier al Elenei Udrea, a fost condamnat la un an şi 6 luni de închisoare cu suspendare, pentru complicitate la luare de mită
• Dragoş Botoroagă, om de afaceri din Petroșani, deținător al firmei Consmin, a fost condamnat la 2 ani şi 6 luni de închisoare cu suspendare
• Gheorghe Nastasia, fost secretar de stat în MDRT, a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu suspendare
• Ion Ariton, fostul ministru al economiei, a fost achitat de acuzaţiile pentru abuz în serviciu

3. CAZUL RIDZI - 2 MAI

Pe 15 iunie 2009, Gazeta Sporturilor a dezvăluit că Monica Iacob-Ridzi, în calitate de ministru al tineretului și sportului, a acordat fără licitație suma de 630.000 de euro unor firme de apartament, cu acționari comuni în vederea organizării de manifestări cu ocazia Zilei Tineretului. Două zile de eveniment au mâncat 0,6% din tot bugetul MTS pe un an!

Camera Deputaților a decis înființarea unei comisii de anchetă care să hotărască dacă va cere începerea urmăririi penale pentru modul în care au fost cheltuiți cei peste 600.000 de euro alocați Zilei Tineretului, comisie care a propus revocarea din funcție a ministrului și cercetarea acesteia pentru delapidare și abuz în serviciu, anchetă la ANAF, sesizarea Consiliului Concurenței și a Curții de Conturi în cazul anumitor contracte încheiate.

După 29 de zile de la dezvăluirile GSP, Monica Iacob-Ridzi a demisionat. În mai 2011, procurorii anticorupţie au trimis-o în judecată fiind pusă sub acuzare, iar pe 27 ianuarie 2014, Monica Iacob-Ridzi a fost condamnată la 5 ani de închisoare cu executare!

Potrivit DNA, în perioada 17 martie - 22 mai 2009, în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.

De asemenea, procurorii au acuzat-o pe Ridzi că, ulterior declanşării cercetărilor, în 13 iulie 2009, ar fi intervenit să fie şterse din calculatoarele MTS aparţinând unora dintre coinculpaţi date informatice şi fişiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poştă electronică, cât şi din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.

În februarie 2015 a venit și decizia finală luată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie: 5 ani de închisoare cu executare. Aceeași pedeapsă a primit-o și Ioana Vîrsta (consilier personal al Monicăi Iacob-Ridzi). În dosar au mai primit închisoare cu suspendare mai multe persoane implicate:

• Răzvan Udangiu, Ioana Vîrsta, Paul Diaconu, Popa Daniela, Bogdan Iacobescu, Marius Negrea, Dan Toia, Marius Mărcuţă, Mircea Florin, Octavian Dragomir și Claudia Radu.

4. DOSARUL "COLECTIV"

Vorbim de anchetă penală deschisă de procurori în urma incendiului din clubul Colectiv care a avut loc în seara zilei de 30 octombrie 2015. Investigațiile jurnalistice ale Gazetei Sporturilor au devenit parte a filmului documentar "Colectiv", regizat de Alexander Nanau.

Filmul a fost ales cel mai bun documentar din Europa în 2020, nominalizat la două categorii ("Film internațional" și "Documentar") pentru premiile Oscar 2021, nominalizat la BAFTA 2021, apreciat drept "Cel mai bun film despre jurnalism de la «Toți oamenii președintelui»" (The Times) și "Unul dintre cele mai mari filme despre jurnalism realizate vreodată" (Indiewire).

Prima dezvăluire investigativă a GSP a apărut la trei zile după incendiul devastastator. Datorită unor medici din Spitalul Clinic de Urgență "Floreasca", aceștia discutând cu jurnaliștii, publicul a aflat că România avea o unitate modernă dedicată marilor arși, dar aceasta nu funcționa deși fusese inaugurată oficial de două ori de către ministrul sănătății!

În episodul următor, GSP a început să publice informații și documente despre felul în care pompierii au controlat, avizat și cunoscut situația clubului. Investigația a început cu "sponsorizările" pe care le primeau pompierii și a ajuns la minciunile instituției. Au urmat infecțiile nosocomiale ascunse în spitale sau viermii din rănile deschise ale pacienților de la Spitalul de Arși.

Pe 12 mai 2022, Judecătorii Curții de Apel București au pronunțat sentințele definitive în Dosarul "Colectiv". Cristian Popescu-Piedone, fost primar al sectorului 4, a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu executare.

În prima instanță, el a fost condamnat la 8 ani şi 6 luni de închisoare. Patronii Colectiv au fost și ei condamnați: Alin George Anastasescu (11 ani si 8 luni), Costin Mincu (8 ani) și Cătălin Paul Gancea (6 ani si 4 luni).

Au mai fost condamnați Antonina Radu și George-Petrică Matei, pompieri ISUBIF - 8 ani și 8 luni de închisoare fiecare, pirotehniștii Marian Moise și Viorel Zaharia (6 ani si 10 luni).

5. CAZUL HEXI PHARMA

În primăvara lui 2016, Gazeta Sporturilor a dezvăluit că în sistemul sanitar erau folosiți pe scară largă dezinfectanți diluați achiziționați de la firma Hexi Pharma. Cel mai important producător de dezinfectanți din România, care distribuia produse în 350 de spitale, își falsifica produsele încă din fabrică.

Din momentul publicării primului dintre cele 160 de episoade ale sale, investigația GSP a dus nu doar la demonstrații de stradă împotriva corupției, la demisia ministrului sănătății Patriciu Achimaș-Cadariu, la schimbarea normelor, la constituirea unui dosar penal, la recunoașterea Serviciului Român de Informații, ci și la o reflecție fără precedent a românilor asupra felului în care e nevoie de implicarea lor civică pentru ca statul să fie făcut responsabil.

În cursul anchetei, pe 22 mai, patronul firmei Hexi Pharma, Dan Condrea, a murit într-un eveniment rutier, vehiculul pe care el îl conducea intrând într-un copac cu o viteză de circa 160 km/h. Procurorii Parchetului General au stabilit că acesta s-a sinucis.

Pe 2 iunie 2016, DNA a început urmărirea penală pentru spălare de bani și evaziune fiscală, fiind urmărite penal atât persoanele juridice Hexi Pharma, cât și firme cipriote suspectate de a fi off-shore-uri în care se ascundea prin tranzacții fictive profitul primei, cât și unii dintre administratorii acestora.

ANAF se constituise parte civilă pentru a recupera peste 9 milioane de lei, adică aproape 2 milioane de euro.

6. CAZUL SECUREANU - MALAXA

Probabil cel mai cunoscut caz de corupție din rândul managerilor de spital din România este cel al directorului Florin Secureanu. Director vreme de un deceniu la Spitalul Malaxa, din subordinea Primăriei Capitalei, Secureanu lua bani direct din casieria clinicii și a făcut acest lucru în peste 1.000 de zile!

Pe baza informațiilor și documentelor primite de la angajați din interior, GSP a dezvăluit în zeci de episoade o pluritate de rute ale corupției. De la contracte false și până la vacanțe asigurate de partenerii spitalului.

Dezvăluirile Gazetei Sporturilor au început în noiembrie 2016, iar la o lună Direcția Națională Anticorupție l-a trimis în judecată pe Secureanu cu privire la săvârșirea infracțiunilor de delapidare (5 fapte din care una cu consecințe deosebit de grave) și luare de mită.

Florin Secureanu fusese condamnat de Tribunalul Bucureşti, în aprilie 2022, la cinci ani şi zece luni de închisoare. Iar după mai multe termene, fostul manager al Spitalului "Nicolae Malaxa" a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti la trei ani şi opt luni de închisoare pentru că ar fi făcut plăţi nelegale din fondurile unităţii sanitare către mai multe societăţi comerciale.

• O parte din investigațiile GSP realizate de Cătălin Tolontan, Mirela Neag și Răzvan Luțac au fost citate în publicațiile internaționale de prestigiu și multipremiate