Articol de GSP - Publicat miercuri, 16 iulie 2008 00:00
În istoria Jocurilor Olimpice moderne au existat sportivi care au oferit lumii întregi exemple de voinţă, abnegaţie, spirit de luptă şi chiar moralitate, clădind reputaţia glorioasă a acestei competiţii. Mai jos, gsp.ro vi-i prezintă pe cei care au performat în ciuda anumitor impedimente, obţinînd astfel un loc de cinste în galeria celor mai valoroşi atleţi din toate timpurile.
Abebe Bikila
Etiopianul Abebe Bikila a rămas în istoria Jocurilor Olimpice de vară după ce a reuşit să cîştige maratonul ediţiei 1960, de la Roma, alergînd desculţ! Atletul a prins în ultimul moment un loc în lotul olimpic, după ce Wami Biratu, cel care trebuia să participe iniţial, se accidentase într-un joc de fotbal.
În 1964, Bikila devenit din nou campion olimpic, la Tokyo, concurînd la mai puţin de o lună după ce suferise o operaţie de apendicită. De data aceasta, însă, avusese şosete şi încălţăminte corespunzătoare:).
Nadia Comăneci
Unul dintre cele mai cunoscute branduri romîneşti peste hotare, Nadia Comăneci, va rămîne în istoria Jocurilor Olimpice de vară ca prima gimnastă care a obţinut nota 10, la ediţia 1976, organizată de Montreal!
La acea vreme, Steaua gimnasticii româneşti avea doar 14 ani. Nadia a obţinut la cele două Olimpiade la care a participat, Montreal 1976 şi Moscova 1980, nouă medalii, dintre care cinci de aur.
Dawn Fraser
Înotătoarea australiană Dawn Fraser a fost de nebătut la proba 100 de metri liber, la ediţiile din 1956 (Melbourne), 1960 (Roma) şi 1964 (Tokyo), cucerind de fiecare dată medalia de aur. Dawn Fraser a devenit astfel prima înotătoare de sex feminin care a reuşit să-şi apere titlul în trei rînduri consecutive.
Sportiva a cîştigat aurul şi la proba de ştafetă la 400 de metri liber, în ediţia din 1956, reuşind să mai cucerească şi alte 4 medalii olimpice de argint de-a lungul carierei.
Michael Johnson
Atletul american Michael Johnson a cucerit în carieră de cinci ori aurul olimpic, la ediţiile din 1992 (Barcelona), 1996 (Atlanta) şi 2000 (Sidney) ale Jocurilor de vară.
În 1992, Johnson s-a impus cu echipa de ştafetă a SUA la proba de 400 de metri, iar în 1996, în Atlanta, a cîştigat cursa de 400 de metri, cucerind aurul şi la 200 de metri patru zile mai tîrziu. În 2000, la Sidney, Johnson a fost din nou primul la 400 de metri, devenind primul atlet care a reuşit să cîştige această probă la două Olimpiade consecutive. De asemenea, el a condus din nou echipa de ştafetă către un nou titlu olimpic.
Johnny Weissmuller
Deşi născut în România, la Timişoara, Johnny Weissmuller a făcut istorie pentru echipa olimpică de înot a Statelor Unite ale Americii. Cunoscut publicului mondial mai ales după ce a interpretat rolul lui Tarzan în primul film cu acelaşi nume, Weissmuller a devenit celebru încă dinainte de debutul în cinematografie. La ediţia din 1924, de la Paris, înotătorul american de origine română a obţinut aurul în probele de 100, 400 şi 800 de metri liber. La a doua ediţie a Jocurilor la care a participat, Amsterdam 1928, Weissmuller a cucerit din nou cea mai preţioasă medalie la 100 de metri liber, dar şi la 800 de metri liber/ştafetă.
Palmaresul lui Johnny Weissmuller mai numără şi o medalie de bronz obţinută cu echipa de polo a Statelor Unite ale Americii, în 1924.
Aleksandr Karelin
Neînvins timp de 13 ani, siberianul Karelin a cucerit primul titlu olimpic la lupte greco-romane, categoria grea, în 1988, la Seul. Sportivul rus a repetat performanţa şi la ediţiile următoare ale Olimpiadei, Barcelona 1992 şi Atlanta 1996, devenind primul luptător care a reuşit să se impună de trei ori consecutiv la aceeaşi categorie.
În 2000, la Sidney, Karelin a fost în sfîrşit detronat din postura de campion absolut, fiind învins în finală de americanul Rulon Gardner.
Carl Lewis
Atletul american Carl Lewis este unul dintre cei doar 4 competitori care au câştigat nouă medalii olimpice şi unul dintre cei trei care au reuşit să se impună de patru ori consecutiv la o singură probă a Jocurilor Olimpice, respectiv săritura în lungime.
În 1984, la Los Angeles, Lewis a cucerit aurul la probele de 100 şi 200 de metri, 400 de metri / ştafetă şi la sărituri în lungime. În 1988, la Seul, au urmat alte două medalii din cel mai preţios metal după succese la 100 de metri şi din nou la săritura în lungime, dar şi un argint la 200 de metri.
La Barcelona (1992), Lewis s-a impus la 400 de metri / ştafetă, repurtînd un nou succes şi la groapa cu nisip, performanţă repetată şi la Olimpiada de la Atlanta (1996).
Greg Louganis
Americanul Greg Louganis este considerat unul dintre cei mai mari scufundători ai tuturor timpurilor. La debutul său la o Olimpiadă (Montreal 1976), Louganis a reuşit să cucerească medalia de argint la platforma de 10 metri, deşi avea doar 16 ani. A absentat de la ediţia Moscova 1980, din cauza boicotului echipei Statelor Unite ale Americii, dar a revenit în forţă dominînd următoarele două ediţii, Los Angeles 1984 şi Seul 1988, cînd a ocupat de fiecare dată prima poziţie a podiumului la probele de trambulină şi platformă.
La Olimpiada din Coreea de Sud, Louganis a ajuns în finală, în ciuda faptului că lovise destul de grav trambulina cu capul.
Edwin Moses
La Olimpiada de la Montreal din 1976, prima sa competiţie internaţională, atletul american Edwin Moses a reuşit să cîştige cursa de 400 de metri garduri cu un avans de opt metri, cel mai mare ecart realizat vreodată de un sportiv în istoria acestei probe. Totodată, alergătorul în vîrstă de 20 de ani la acea vreme a stabilit şi un nou record mondial.
Moses, care a cîştigat 122 de curse consecutive între anii 1977-1987, a ratat Olimpiada din 1980 de la Moscova din cauza boicotului echipei Statelor Unite ale Americii, dar s-a revanşat la JO de la Los Angeles (1984) şi Seul (1988), unde s-a clasat de fiecare dată pe prima poziţie a podiumului.
Jesse Owens
Atletul american de culoare, Jesse Owens, a intrat în istoria Olimpiadei după ce a avut curajul de a demonta prin propriile performanţe convingerile dictatoriale ale lui Adolf Hitler. În plină propagandă nazistă, care susţinea sus şi tare superioritatea rasei ariane asupra celei negroide, Owens a cucerit 4 medalii la Olimpiada de la Berlin din 1936, dar şi respectul întregii lumi. La festivitatea de premiere, Hitler a evitat să dea mîna cu acesta, preferînd doar să-l salute de la distanţă.
În vîrstă de 22 de ani la acea vreme, Owens s-a impus la probele de 100 şi 200 de metri, 4x100 de metri şi la săritura în lungime. A murit în 1980, răpus de cancer, însă berlinezii nu au rămas impasibili şi au dorit să păstreze vie memoria marelui atlet, denumind "Jesse Owens" o stradă din Capitala Germaniei.
Teofilo Stevenson
Cubanezul Teofilo Stevenson este considerat unul dintre cei mai mari boxeri ai timpului său, deşi nu a trecut niciodată la profesionism. Născut în Jamaica, sportivul a fost primul boxer care a cucerit medalia de aur la aceeaşi categorie, la trei Olimpiade diferite.
Concurînd la categoria supergrea, Stevenson a obţinut prima medalie de aur la JO de la Munchen 1972, impunîndu-se ulterior şi la Montreal 1976 şi Moscova 1980.
Lasse Viren
Finlandezul Lasse Viren şi-a făcut debutul olimpic la Munchen, în 1972, reuşind să cîştige la acea ediţie proba de 10.000 de metri, deşi în timpul cursei fusese împiedicat şi pierduse astfel timp preţios. Zece zile mai tîrziu, atletul nordic a reuşit să cucerească aurul şi la 5.000 de metri.
Lasse Viren a repetat dubla perfomanţă şi la Olimpiada de la Montreal, din 1976.
În istoria Jocurilor Olimpice moderne au existat sportivi care au oferit lumii întregi exemple de voinţă, abnegaţie, spirit de luptă şi chiar moralitate, clădind reputaţia glorioasă a acestei competiţii. Mai jos, gsp.ro vi-i prezintă pe cei care au performat în ciuda anumitor impedimente, obţinînd astfel un loc de cinste în galeria celor mai valoroşi atleţi din toate timpurile.
Abebe Bikila
Etiopianul Abebe Bikila a rămas în istoria Jocurilor Olimpice de vară după ce a reuşit să cîştige maratonul ediţiei 1960, de la Roma, alergînd desculţ! Atletul a prins în ultimul moment un loc în lotul olimpic, după ce Wami Biratu, cel care trebuia să participe iniţial, se accidentase într-un joc de fotbal.
În 1964, Bikila devenit din nou campion olimpic, la Tokyo, concurînd la mai puţin de o lună după ce suferise o operaţie de apendicită. De data aceasta, însă, avusese şosete şi încălţăminte corespunzătoare:).
Nadia Comăneci
Unul dintre cele mai cunoscute branduri romîneşti peste hotare, Nadia Comăneci, va rămîne în istoria Jocurilor Olimpice de vară ca prima gimnastă care a obţinut nota 10, la ediţia 1976, organizată de Montreal!
La acea vreme, Steaua gimnasticii româneşti avea doar 14 ani. Nadia a obţinut la cele două Olimpiade la care a participat, Montreal 1976 şi Moscova 1980, nouă medalii, dintre care cinci de aur.
Dawn Fraser
Înotătoarea australiană Dawn Fraser a fost de nebătut la proba 100 de metri liber, la ediţiile din 1956 (Melbourne), 1960 (Roma) şi 1964 (Tokyo), cucerind de fiecare dată medalia de aur. Dawn Fraser a devenit astfel prima înotătoare de sex feminin care a reuşit să-şi apere titlul în trei rînduri consecutive.
Sportiva a cîştigat aurul şi la proba de ştafetă la 400 de metri liber, în ediţia din 1956, reuşind să mai cucerească şi alte 4 medalii olimpice de argint de-a lungul carierei.
Michael Johnson
Atletul american Michael Johnson a cucerit în carieră de cinci ori aurul olimpic, la ediţiile din 1992 (Barcelona), 1996 (Atlanta) şi 2000 (Sidney) ale Jocurilor de vară.
În 1992, Johnson s-a impus cu echipa de ştafetă a SUA la proba de 400 de metri, iar în 1996, în Atlanta, a cîştigat cursa de 400 de metri, cucerind aurul şi la 200 de metri patru zile mai tîrziu. În 2000, la Sidney, Johnson a fost din nou primul la 400 de metri, devenind primul atlet care a reuşit să cîştige această probă la două Olimpiade consecutive. De asemenea, el a condus din nou echipa de ştafetă către un nou titlu olimpic.
Johnny Weissmuller
Deşi născut în România, la Timişoara, Johnny Weissmuller a făcut istorie pentru echipa olimpică de înot a Statelor Unite ale Americii. Cunoscut publicului mondial mai ales după ce a interpretat rolul lui Tarzan în primul film cu acelaşi nume, Weissmuller a devenit celebru încă dinainte de debutul în cinematografie. La ediţia din 1924, de la Paris, înotătorul american de origine română a obţinut aurul în probele de 100, 400 şi 800 de metri liber. La a doua ediţie a Jocurilor la care a participat, Amsterdam 1928, Weissmuller a cucerit din nou cea mai preţioasă medalie la 100 de metri liber, dar şi la 800 de metri liber/ştafetă.
Palmaresul lui Johnny Weissmuller mai numără şi o medalie de bronz obţinută cu echipa de polo a Statelor Unite ale Americii, în 1924.
Aleksandr Karelin
Neînvins timp de 13 ani, siberianul Karelin a cucerit primul titlu olimpic la lupte greco-romane, categoria grea, în 1988, la Seul. Sportivul rus a repetat performanţa şi la ediţiile următoare ale Olimpiadei, Barcelona 1992 şi Atlanta 1996, devenind primul luptător care a reuşit să se impună de trei ori consecutiv la aceeaşi categorie.
În 2000, la Sidney, Karelin a fost în sfîrşit detronat din postura de campion absolut, fiind învins în finală de americanul Rulon Gardner.
Carl Lewis
Atletul american Carl Lewis este unul dintre cei doar 4 competitori care au câştigat nouă medalii olimpice şi unul dintre cei trei care au reuşit să se impună de patru ori consecutiv la o singură probă a Jocurilor Olimpice, respectiv săritura în lungime.
În 1984, la Los Angeles, Lewis a cucerit aurul la probele de 100 şi 200 de metri, 400 de metri / ştafetă şi la sărituri în lungime. În 1988, la Seul, au urmat alte două medalii din cel mai preţios metal după succese la 100 de metri şi din nou la săritura în lungime, dar şi un argint la 200 de metri.
La Barcelona (1992), Lewis s-a impus la 400 de metri / ştafetă, repurtînd un nou succes şi la groapa cu nisip, performanţă repetată şi la Olimpiada de la Atlanta (1996).
Greg Louganis
Americanul Greg Louganis este considerat unul dintre cei mai mari scufundători ai tuturor timpurilor. La debutul său la o Olimpiadă (Montreal 1976), Louganis a reuşit să cucerească medalia de argint la platforma de 10 metri, deşi avea doar 16 ani. A absentat de la ediţia Moscova 1980, din cauza boicotului echipei Statelor Unite ale Americii, dar a revenit în forţă dominînd următoarele două ediţii, Los Angeles 1984 şi Seul 1988, cînd a ocupat de fiecare dată prima poziţie a podiumului la probele de trambulină şi platformă.
La Olimpiada din Coreea de Sud, Louganis a ajuns în finală, în ciuda faptului că lovise destul de grav trambulina cu capul.
Edwin Moses
La Olimpiada de la Montreal din 1976, prima sa competiţie internaţională, atletul american Edwin Moses a reuşit să cîştige cursa de 400 de metri garduri cu un avans de opt metri, cel mai mare ecart realizat vreodată de un sportiv în istoria acestei probe. Totodată, alergătorul în vîrstă de 20 de ani la acea vreme a stabilit şi un nou record mondial.
Moses, care a cîştigat 122 de curse consecutive între anii 1977-1987, a ratat Olimpiada din 1980 de la Moscova din cauza boicotului echipei Statelor Unite ale Americii, dar s-a revanşat la JO de la Los Angeles (1984) şi Seul (1988), unde s-a clasat de fiecare dată pe prima poziţie a podiumului.
Jesse Owens
Atletul american de culoare, Jesse Owens, a intrat în istoria Olimpiadei după ce a avut curajul de a demonta prin propriile performanţe convingerile dictatoriale ale lui Adolf Hitler. În plină propagandă nazistă, care susţinea sus şi tare superioritatea rasei ariane asupra celei negroide, Owens a cucerit 4 medalii la Olimpiada de la Berlin din 1936, dar şi respectul întregii lumi. La festivitatea de premiere, Hitler a evitat să dea mîna cu acesta, preferînd doar să-l salute de la distanţă.
În vîrstă de 22 de ani la acea vreme, Owens s-a impus la probele de 100 şi 200 de metri, 4x100 de metri şi la săritura în lungime. A murit în 1980, răpus de cancer, însă berlinezii nu au rămas impasibili şi au dorit să păstreze vie memoria marelui atlet, denumind "Jesse Owens" o stradă din Capitala Germaniei.
Teofilo Stevenson
Cubanezul Teofilo Stevenson este considerat unul dintre cei mai mari boxeri ai timpului său, deşi nu a trecut niciodată la profesionism. Născut în Jamaica, sportivul a fost primul boxer care a cucerit medalia de aur la aceeaşi categorie, la trei Olimpiade diferite.
Concurînd la categoria supergrea, Stevenson a obţinut prima medalie de aur la JO de la Munchen 1972, impunîndu-se ulterior şi la Montreal 1976 şi Moscova 1980.
Lasse Viren
Finlandezul Lasse Viren şi-a făcut debutul olimpic la Munchen, în 1972, reuşind să cîştige la acea ediţie proba de 10.000 de metri, deşi în timpul cursei fusese împiedicat şi pierduse astfel timp preţios. Zece zile mai tîrziu, atletul nordic a reuşit să cucerească aurul şi la 5.000 de metri.
Lasse Viren a repetat dubla perfomanţă şi la Olimpiada de la Montreal, din 1976.
Imagini ȘOCANTE cu Pep Guardiola însângerat după egalul cu Feyenoord! Ce s-a întâmplat
)
)
)
)
)
)
)
