Articol de Aurelian Botezatu - Publicat joi, 14 noiembrie 2024, 10:36 / Actualizat joi, 14 noiembrie 2024 20:26
Adriano, 42 de ani, fost internațional brazilian și atacant la Parma, Roma și Inter, n-a putut trece peste moartea tatălui său.
A fost unul dintre cei mai mari atacanți pe care i-a dat Brazilia în anii 2000. Și unul dintre aceia care au reușit să seducă pretențioasa Italie, cu evoluțiile lui la Inter, Roma și Parma. Dar, la un moment dat, după moartea tatălui său, s-a pierdut. Iar astăzi, la 42 de ani, a ajuns să trăiască în rău famatele favele din Rio.
Adriano a publicat „O scrisoare către favela mea”
Într-o scrisoare tocmai publicată în „The Players Tribune”, intitulată „O scrisoare către favela mea”, fostul internațional brazilian a făcut mărturisiri șocante despre viața sa din favela Vila Cruzeiro, despre cum l-a afectat dispariția părintelui și despre povara de a fi „o promisiune încălcată”.
„Cea mai mare risipă din fotbal sunt eu. Îmi place acest cuvânt, risipă. Nu doar pentru cum sună, ci pentru că sunt obsedat de ideea de a-mi irosi viața". Așa-și începe Adriano mărturia despre drama pe care o trăiește, la două săptămâni după publicarea unui videoclip în care este văzut prin favelele braziliene într-o aparentă stare de ebrietate.
Adriano: „De atunci, viața familiei mele nu a mai fost la fel”
„Beau din două în două zile, da. Și în alte zile. Cum ajunge cineva ca mine să bea aproape în fiecare zi? Nu-mi place să dau explicații altora. Dar iată una. Nu e ușor să fii o promisiune nerespectată, mai ales la vârsta mea”, a explicat „Împăratul”, retras definitiv din fotbal în mai 2016, de la Miami United.
În scrisoarea amintită, Adriano povestește și de ce drama tatălui său l-a marcat atât de tare și cum l-a schimbat definitiv glonțul care l-a lovit pe acesta în frunte, în timpul unei petreceri în Cruizero: „De atunci, viața familiei mele nu a mai fost la fel. Tatăl meu a început să aibă convulsii frecvente.
Ai văzut vreodată o persoană care a făcut o criză în fața ta? Nu vrei să te uiți la asta, frate! E înfricoșător”, dezvăluie fostul atacant al Interului, căruia decesul părintelui, în 2004, i-a schimbat viața ”pentru totdeauna. Este o problemă pe care încă nu am reușit să o rezolv”.
Oamenii au spus multe prostii. Adriano a câștigat șapte milioane de euro. A renuntat la tot pentru rahatul asta? Asta am auzit cel mai mult. Dar ei nu știu de ce am făcut-o
Adriano, fost internațional brazilian
Adriano despre favela Vila Cruzeiro: „Am venit să mă ascund aici. Mă văd cu tatăl meu pe fiecare alee”
De ce a ajuns să trăiască în favela Vila Cruzeiro? „Când am scăpat de la Inter și am plecat din Italia, am venit să mă ascund aici. Am vizitat tot complexul, timp de trei zile. Nu m-a găsit nimeni. Nu avea cum”, explică Adriano, care în Italia trebuia să fie mereu atent „la camerele de filmat, la jurnaliști, la vreun escroc sau la orice alt nenorocit care-mi ieșea în cale. Aveam nevoie de spațiu ca să fac ceea ce voiam să fac”.
Adriano își împarte timpul între alcool și remușcări: „Aici mă plimb desculț, doar în pantaloni scurți. Joc domino, mă așez pe bordură, îmi amintesc poveștile din copilărie, ascult muzică, dansez cu prietenii mei, dorm pe podea și mă văd cu tatăl meu pe fiecare alee. Ce-mi trebuie mai mult? Aici sunt cu adevărat respectat, aici e povestea mea, aici am învățat ce înseamnă comunitatea”.
Adriano a câștigat 4 titluri de campion al Italiei cu Inter
Adriano Leite Ribeiro, pe numele său întreg, a devenit de patru ori campion al Italiei cu Inter Milano. În 2004 a condus Brazilia la Copa América și a devenit cel mai bun jucător și golgheterul turneului.
Un an mai târziu a realizat aceeași performanță la Cupa Confederațiilor din Germania și a fost votat drept cel mai bun marcator mondial în 2005. În 2006 trebuia să conducă Brazilia la titlul mondial, dar Seleçao a eșuat în „sferturi”.
Cum a început Adriano să bea: „Mi-am umplut fundul cu vodcă”
Însă deja suferea. După moartea tatălui său, în 2004, Adriano a suferit de depresie și de singurătatea care l-a învins în cele din urmă. A început să bea: „Am fost la Milano pentru un motiv anume. A fost ceea ce visasem toată viața mea. Dumnezeu a făcut posibil să devin fotbalist în Europa”. Un vis care nu i-a putut alina dorul de casă intens.
Ori de câte ori vorbea cu mama lui la telefon și auzea tobele puternice ale mătușii sale în fundal, începea să plângă: „M-au terminat. Am luat o sticlă de vodcă. Nu exagerez. Am băut tot rahatul ăsta singur. Mi-am umplut fundul cu vodcă. Am plâns toată noaptea. Am leșinat pe canapea după ce am băut și am plâns atât de mult”.