REMEMBER Dan Șucu la Genoa, o enigmă! Dar cum s-au descurcat italienii care au preluat echipe din România? 3 cazuri celebre și un numitor comun: cluburi de tradiție puse pe butuci!

În sens invers, există o certitudine: investitorii din Italia n-au adus prosperitatea promisă la cluburile de tradiție românești pe care le-au preluat.

Trei cluburi de tradiție din România au avut de-a face de-a lungul timpului cu patroni italieni, iar deznodământul n-a fost nicăieri unul productiv. Gazeta Sporturilor a reconstituit cele mai cunoscute cazuri ale echipelor preluate de investitori din „Cizmă”: Timișoara si Zambon, Ceahlăul și Massone, UTA și Giovanni Catanzariti.

GENOA

Previziunea corespondentului GSP în Italia: „Genoa poate ajunge ca Salernitana! Șucu riscă să-și piardă și timpul, și banii”

1. Claudio Zambon a făcut „franjuri” Poli Timișoara

Italianul Claudio Zambon a fost omul de la care au plecat problemele identitare ale Politehnicii Timișoara: acesta a înstrăinat după 2004 palmaresul, numele și culorile echipei, clubul de pe Bega ajungând ulterior să evolueze ani la rândul în galben-negru, până a fost recuperat de Marian Iancu.

De-a lungul vremii, de numele lui Zambon au fost asociate diverse controverse. Peninsularul a fost implicat într-un proces de delapidare pentru care a fost achitat în 2018, el fiind acuzat că a delapidat 515.000 de euro din conturile clubului. Totodată, a pierdut un proces de 30.000 de lei cu Regia Autonomă de Transport Timișoara.

În plus, personaj foarte controversat, lui Zambon i-a fost pusă în cârcă și o declarație incredibilă. Atunci când jucătorii s-ar fi plâns de salarii, italianul ar fi răbufnit incredibil și le-ar fi spus să își trimită nevestele să se prostitueze.

Mircea Sandu, fostul președinte al Federației și unul dintre oamenii de fotbal cu care a intrat în conflict, a confirmat într-o declarație pentru Fanatik, în 2008: „Dacă eram fotbalist, [Zambon] de mâna mea murea după ce și-a pus jucătorii să-și scoată femile la mezat”.

2. Italianul Massone a condus Ceahlăul spre faliment

Condus ani de buni de Gheorghe Ștefan, Ceahlăul Piatra Neamț a fost cumpărat în 2015 de italianul Angelo Massone, un investitor care purtase tratative și pentru preluarea Rapidului.

Acesta a demarat procesul de intrare în insolvență a echipei, care la scurt timp a retrogradat și a dispărut complet din fotbalul românesc.

După ce fotbaliștii nemțenilor ajunseseră pe culmile disperării, neplătiți cu lunile, Massone și-a sfătuit jucătorii să renunțe, pur și simplu, la drepturile salariale. Gazeta scria că Valentin Balint, fost fotbalist la Piatra Neamț, a primit doar două rate din 10 cuvenite, evoluând, practic, 8 luni pe gratis.

Italianul a avut și un scandal neverosimil cu Gheorghe Hagi după un meci Ceahlăul - Viitorul 1-2 din aprilie 2015. Massone s-a îmbrâncit cu oficialii dobrogenilor, numindu-l ulterior pe Hagi „bun fotbalist, dar ultimul om!”. Drept e că scandalul a fost pornit de „Rege”, care i-a aruncat un „Bine ai venit în România!”, după ce italianul, care stătea pe bancă, a fost trimis în tribune pentru proteste.

În 2014, Massone negocia preluarea Rapidului și vorbea deja precum un patron cu acte în regulă: „Săptămâna viitoare aduc antrenor!”, se lăuda italianul, fără ca promisiunea sa să se materializeze vreodată.

3. Giovanni Catanzariti, nimic bun la UTA

Până se devină clubul stabili de astăzi, UTA a trecut prin mari turbulențe deceniile trecute. „Bătrâna Doamnă” a falimentat în 2009, iar doi ani a mai târziu a fost preluată de către investitorul italian Giovanni Catanzariti. Din păcate pentru fanii arădenilor, în club n-au început să curgă râuri de lapte și miere, din contră.

La scurt timp, Catanzariti și-a adus un alt compatriot în club, pe Giuseppe Guzzardi, cel care a devenit acționar majoritar.

„Avem un proiect care se întinde pe 3-4 ani, care are ca scop crearea unei echipe care să facă din UTA o forţă în prima divizie”, se lăuda Giuseppe Guzzardi într-o conferință de presă. Prosperitatea s-a lăsat așteptată pe „Francisc Neuman”, clubul a promovat abia în 2020, cu alți oameni în birouri.

Sub comanda celor doi italieni, UTA a început să se confrunte cu noi probleme financiare, care i-au determinat pe suporteri să-l declare pe Catanzariti persona non grata în club. Spre finalul șederii sale la UTA, s-au purtat discuții cu Adrian Mutu pentru preluarea clubului. „Briliantul” era la Ajaccio și s-a asociat cu afaceristul Adrian Marțian pentru preluarea Aradului.

Marțian a „luat în piept” toate problemele lăsate în urmă de Catanzariti: datoriile clubului, restanţe la fisc, fotbalişti, staff tehnic. Din 2010 și continuând o bună perioadă de timp, UTA n-ar fi plătit nici o taxă către stat!

Interesant este că Giovanni Catanzariti n-a dispărut complet din peisaj. Astăzi, deține clubul Viitorul Arad, care a promovat în vară în Liga 3 în urma unui „baraj” cu Minerul Lupeni.

„Făcând totul din pasiune, mi-a păsat prea puțin de bani. Nu am ținut șirul cheltuielilor de la un sezon la altul. M-am consolat cu ideea că am pierdut sute de mii de euro, după principiul unei afaceri care nu mi-a ieșit.

Acum câțiva ani, am un cumpărat un teren pe care trebuia să treacă autostrada și am greșit. Așa s-a întâmplat și cu UTA, cu mențiunea că la acest club am pus mult suflet și am consumat o grămadă de energie și nervi”, spunea italianul în 2013, într-un interviu apărut pe liga2.ro.

Au mai existat și alți investitori italieni care și-au exercitat interesele la cluburi mici din liga secundă din România. O investigație realizată de Gazeta Sporturilor în 2017 a scos în evidență cum mai multe formații românești au intrat în sfera de influență a unei rețele din Italia.