Articol de Andrei Crăiţoiu - Publicat marti, 11 iulie 2017 23:03
Stoperul Gabriel Tamaș, 33 de ani, a ales să-și continue cariera în Israel, la Hapoel Haifa. El a părăsit Liga 1 și pentru că "m-am săturat să se scrie orice despre mine, dar numai de rău".
"Tamaș a devastat un restaurant din Poiana Brașov". "Tamaș a sărit să bată ospătarii". "Tamaș a băut până dimineață cu Mutu". "Imagini șocante cu Tamaș, care a spart o ușă de termopan".
Acestea sunt doar o parte din titlurile pe care tabloidele le-au dat în ultimii ani și care priveau evenimente din viața lui Gabi Tamaș.
Fundașul de 33 de ani a decis să plece din România în această vară, declarându-se deranjat și dezamăgit de ceea ce se întâmplă în țară.
După ce-a purtat negocieri cu Viitorul, Gabi a acceptat oferta israelienilor de la Hapoel Haifa. "Am zid «Da!» fără să stau pe gânduri. Nu m-au interesat banii, nu mai conta nimic, voiam doar să părăsesc România", și-a început Gabi mărturisirea.
Tamaș a decis să vorbească pentru cititorii Gazetei Sporturilor, acesta fiind singurul interviu pe care el l-a dat pentru presa de acasă în ultimele două luni. "Multă vreme pur și simplu n-am vrut să vorbesc. Acum, însă, am hotărât că e momentul să o fac".
- Gabi, cum e viața la Haifa, cum sunt condițiile din Israel?
- M-am acomodat repede, parcă joc de o viață aici. Am fost primit bine de toată lumea, colegii sunt OK, unii au evoluat și în Europa. Îmi place să joc din nou fotbal din plăcere, așa cum o făceam odată. Nu mai voiam să am parte de stres, de nervi, de haos! Voiam să iau fotbalul ca pe un sport, ca pe un joc pe care l-am făcut de mic. Tocmai d-asta am vrut să plec din țară și să mă duc undeva unde să pot să stau liniștit. Nu mai voiam să fie pe capul meu toată nebunia din România. N-am mai suportat!
- Ce te-a deranjat așa tare încât ai vrut să pleci?
- Mediatizarea negativă. În România nu se vorbește despre ce faci pe teren, ci doar ce faci în afara lui! Fotbalul românesc se duce în jos în fiecare zi, dar pe nimeni nu interesează ce face un jucător la antrenament, ci doar ce face el după ce pleacă de acolo. Nu interesează că dai sută la sută la meciuri, că dai totul la antrenamente, că ești profesionist. Toată lumea îți sare în cap că te-ai dus să bei o bere după ce-ai terminat treaba pe care o aveai de făcut.
"Dacă am chef să mă duc în oraș la 1:00 noaptea, mă duc"
- N-ai fost nici tu un personaj retras, ți-a plăcut viața!
- Corect, însă m-am simțit hărțuit! N-am fost perfect și am greșit mult în viață. De mic am o vorbă: "După ce-ți termini munca, faci ce vrei cu viața ta!". Dacă aveam chef să mă duc în oraș la ora 1:00 noaptea, să mă plimb, mă duceam. Dar a doua zi, la antrenamente eram sută la sută apt. Nu văd niciun fel de problemă!
- Totuși, au fost și situații...
- Stai un pic! Ce e mai bine, să ieși să te plimbi la 1:00 noaptea prin oraș sau să pierzi nopțile pe internet până la 5:00-6:00 dimineața?! Întreb! Dacă ieșeam la 2:00 prin parc și voiam să mă plimb, a doua zi toată presa scria: "Tamaș era mort de beat în parc la ora 2:00 dimineața!". Dacă mă duceam cu mașina, să zicem, la McDonald's la 5:00 dimineața și-mi făcea unul o poză, presa de scandal scria: "De la discotecă, Tamaș s-a dus direct la Mc să mănânce".
- Crezi că a avut presa ceva cu tine?
- Nu știu... Totuși, dacă eu sunt profesionist și dau sută la sută în meciuri, sută la sută la antrenamente, ce mai vreți de la mine?! Când greșim pe teren să se scrie despre asta, nu să se alerge după mine cu mașinile prin oraș să vadă ce fac când plec de la antrenament și când sunt în timpul liber.
- Dacă s-ar scrie o carte despre tine, ce titlu i-ai da?
- "Viața lui Gabriel Tamaș", în mai multe volume. Ar fi un bestseller! Ha, ha, ha!
)
)
)
)
)
)
)
)
