Articol de Andrei Crăiţoiu, Dan Udrea, Remus Răureanu - Publicat vineri, 22 septembrie 2023 16:45 / Actualizat vineri, 22 septembrie 2023 18:03
Noua lege pregătită de Guvernul României, care va modifica mai multe taxe, va lovi puternic și în sportul românesc.
GSP a prezentat zilele trecute efectele pe care aceste schimbări de legislație le va produce, iar sporturile de echipă, mai ales cele din afara fobalului, în special handbalul, vor fi cele mai lovite.
Principala modificare: orice club care accesează fonduri de la stat sau autorități locale nu va avea voie să susțină din acești bani un salariu mai mare de 6.000 de euro pentru un angajat, indiferent că e antrenor sau jucător.
În plus, în varianta inițială, exista o modificare care le-ar fi adăugat cluburilor de fotbal, inclusiv celor din zona privată, un efort financiar suplimentar: creșterea contribuției la asigurările de sănătate de la 10% la salariul minim la 10% pentru salariul deținut de un fotbalist pe contractul de activitate sportivă.
Contribuția la Sănătate plafonată: 10% din maximum 3.000 de euro
În cele din urmă însă, după noi negocieri, s-a stabilit ca pentru CASS să se stabilească un prag maximal de 15.000 de lei, la care să se facă plata celor 10% pentru asigurările obligatorii.
Ceea ce înseamnă o sumă modică, de cel mult 300 de euro per angajat. Florinel Coman, de exemplu, are un salariu de 30.000 de euro net pe lună și în varianta inițială a noii legi fiscale pragul pe care FCSB urma să-l achite era de 3.000 de euro doar pentru CASS, acum însă va fi de 10 ori mai mic.
În rest, pentru cluburile private, nu se schimbă absolut nimic. Impozitul va rămâne 10%, iar contribuția la asigurarea de pensie va fi tot de 25% din salariul minim, care în prezent în România e de 3.000 de lei brut.
150.000 de europe an va fi efortul mediu pe care îl vor face cluburi gen FCSB, CSU Craiova, CFR și Rapid după intrarea în vigoare a noii legi fiscale
7 milioane de euroau fost cheltuielile, exclusiv cu angajații, pe care fiecare dintre FCSB și CSU Craiova le-a avut în anul 2022, ceea ce înseamnă că surplusul de taxare pe noua lege valorează doar 2%
Care sunt cluburile din Liga 1 care în 2022, conform actelor contabile, n-au accesat niciun ban din fonduri publice
CLUB BUGET SALARII 2022 (mil. euro) CFR 11 CSU Craiova 6,95 FCSB 6,75 Sepsi 5,25 Rapid 5,2 Farul 4,7 FCU Craiova 3,5 Petrolul 2,8 Dinamo* 2,05
* club care jumătate de an în 2022 a fost în liga secundă
În schimb, pentru cluburile care sunt conectate la rețeaua de bani publici, va fi activă condiția ca din aceste fonduri să nu fie susținut niciun salariu peste limita de 6.000 de euro.
Totuși, vor putea avea în continuare fotbaliști sau antrenori care să câștige peste acest plafon. Cum?
Tot ce depășește 6.000 de euro să fie susținut din fonduri proprii: drepturi TV, publicitate, bilete, alte venituri. Acest lucru trebuie să fie explicit evidențiat în contabilitate, altfel va fi considerat deturnare de fonduri publice.
Cifrele celor 8 cluburi de Liga 1 care în 2022 au accesat bani publici
Echipa Cheltuieli cu angajații Suma încasată din bani publici Venituri extra-bani publici Voluntari 4.300.000 euro 1.900.000 euro 3.100.000 euro UTA 4.100.000 1.200.000 4.900.000 U Cluj 4.000.000 850.000 2.900.000 Hermannstadt 3.300.000 400.000 1.400.000 Botoșani 3.000.000 160.000 4.600.000 Poli Iași* 2.000.000 1.900.000 600.000 Oțelul* 1.200.000 850.000 980.000
* cluburi care în 2022 n-au fost în Liga 1
Cel de-al 16-lea club care acum e în Liga 1 e Sepsi Sf. Gheorghe. Acesta e finanțat din bani publici, însă sursa nu e vreo autoritate din România, ci din Ungaria.
GSP a solicitat lămuriri dacă Sepsi va fi catalogată la fel ca echipe gen UTA, Voluntari, Poli Iași sau CSA Steaua ori va fi tratată ca un club privat. Răspunsul primit de ziar:
Legea vizează doar banii care vin de la bugetul de stat sau din bugetele locale din România. Banii din afară nu contează, chiar dacă sunt din bugetul altei țări
Ce se întâmplă cu contractele în derulare?
Tot în proiectul inițial al acestei Legi nu era specificat ce anume se va întâmpla cu contractele care depășesc 6.000 de euro lunar la cluburi care primesc finanțare din bani publici.
După ultimele consultări, la care a participat și Dumitru Costin, șeful Blocului Național Sindical, s-a decis ca toate contractele care acum sunt în derulare să fie respectate în actuala formă până la final, indiferent care e data scadentă.
De exemplu, Cristina Neagu care are peste 20.000 de euro pe lună, mai are contract cu CSM București până în iunie 2024. Legea va intra în vigoare imediat după ce Guvernul va da respectiva Ordonanță de Urgență, dar contractele deja semnate nu vor fi afectate.
Cristina Neagu se gândește să renunțe complet la sport după retragere: „Consumul psihic a fost extrem de mare pentru mine în ultimii ani”
Citește și:
)
)
)
)
)
)
)
