Articol de GSP - Publicat vineri, 23 iulie 2021 13:35 / Actualizat vineri, 23 iulie 2021 18:43
Curtea de Apel București a publicat motivarea la decizia din 28 iunie prin care s-a „feliat” palmaresul celui mai titrat club din fotbalul românesc.
După ce Curtea de Apel București a decis că palmaresul din 1947 până în 1998 să fie atribuit lui CSA Steaua, astăzi a venit motivarea deciziei magistraților. „FCSB nu a demonstrat prin niciun act, înscris transferul palmaresului, vânzarea lui”, este fraza cea mai importantă in această decizie, care explică de ce a pierdut Becali palmaresul.
În motivarea deciziei, judecătorii arată de ce au decis că palmaresul CSA Steaua este din 1947 și până 1998, arătând că palmaresul din perioada 1998 – 2003 aparține Asociației Fotbal Club Steaua București, deoarece clubul Armatei a renunțat la echipă în '98.
„În 1998, fără ca palmaresul anterior să fie transferat (în absența unui act din care să rezulte acest lucru și în considerarea puterii de lucru judecat a deciziei 3425/2014), echipa de fotbal profesionist a fost transferată și și-a continuat activitatea (obținând noi rezultate sportive și un nou palmares) unei terțe persoane – Asociația Fotbal Club Steaua, asociație cu personalitate juridică distinctă de reclamantul CSA, astfel încât această entitate este titulara dreptului la palmares pentru perioada 1998 – 2003”, stabilește Curtea de Apel București în motivarea deciziei, obținută de Newsonline.
Practic, Curtea de Apel București a „rupt” în trei palmaresul: 1947 – 1998 (CSA Steaua București) 1998 – 2003 (Asociația Fotbal Club Steaua București) și 2003 – prezent (FCSB).
„Este necontestat faptul că de la înființare din 1947 până în 1998, echipa de fotbal profesionist a activat sub egida reclamantului CSA (inițial Asociația Sportivă a Armatei și, ulterior, Casa Centrală a Armatei), astfel încât reclamantul este titularul dreptului la palmares pentru această perioadă.
Ceea ce este în discuție în cauză este dacă în cadrul raporturilor juridice a existat un transfer fie el și de facto al acestui palmares, transfer apt să conducă la respingerea acțiunii principale. Curtea consideră, însă, că existența unui precedent judiciar nu poate determina instanța să adopte aceeași soluție, deoarece acestea nu au caracter obligatoriu, dreptul intern prevăzând inclusiv un remediu pentru situațiile de jurisprudență neunitară, reprezentat de recursul în interesul legii, în conformitate cu dispozițiile art. 514 și urm. C.Proc.Civ.
De altfel, ceea ce s-a reținut în litigiul ____________** a fost, în esență, faptul că solicitarea reclamantului de constatare a dreptului asupra palmaresului este neîntemeiată deoarece aceasta nu a participat cu palmaresul pretins la competiții specifice organizate (situație de fapt diferită de cea în cauză – pentru perioada 1947 -1998 echipa de fotbal profesionist activând în cadrul reclamantului CSA cu denumirile succesive pe care acesta le-a purtat).
Jurisprudența invocată nu statuează de plano asupra faptului că palmaresul unui club sportiv este preluat automat de o nouă entitate atunci când se transferă către aceasta echipa și activitatea sportivă.”
Decizia Înaltei Curți de Casație care a stabilit că Clubul Sportiv al Armatei deține marca Steaua, marele avantaj al echipei din Ghencea
Curtea de Apel București a mai reținut ca autoritate de lucru judecat decizia definitivă a Înaltei Curți de Casație care a arătat că Clubul Sportiv al Armatei deține marca Steaua, decizie în care se arată că la nivelul anului 1999 de la CSA Steaua București către Asociația Fotbal Club Steaua București nu a operat un transfer (integral) de patrimoniu, ci numai dreptul de a folosi gratuit anumite spații, au fost detașați angajați ai fostei secții de fotbal profesionist, au fost preluate datoriile și creanțele contractate înainte de 8 iulie 1998 în legătură cu această secție de fotbal.
Instanța: palmaresul rămâne la Clubul Sportiv al Armatei, deși a predat echipa, locul în campionat, jucătorii și datoriile
O altă zonă importantă din motivare este aceasta:
"Întreaga construcție logică a apelantei (n.r. FCSB) pornește de la ideea că palmaresul este unic și indivizibil, ceea ce ar justifica faptul că titularul său este entitatea care administrează echipa sportivă în prezent. Or, Curtea nu poate reține o asemenea concluzie dată fiind realitatea competițiilor sportive care se derulează succesiv, în multiple forme. Altfel spus, întrucât lista victoriilor sportive are în mod natural o derulare cronologică, dreptul la palmares poate fi divizat în raport de fiecare competiție sportivă la care se obține o asemenea victorie și în situația sporturilor de echipă poate fi alocată atât clubului sportiv la care funcționează respectiva echipă în momentul obținerii victoriei, cât și unei anumite componențe a echipei la un anumit moment în timp.
Tot pentru a justifica preluarea palmaresului, apelanta-pârâtă (n.r. FCSB) a susținut că transferul fondului de comerț, reprezentat de echipa de fotbal, locul în grupe de la momentul respectiv, drepturile federative ale jucătorilor, „istoria și trecutul glorios”, include și transferul palmaresului clubului, potrivit principiului de drept „accesorium sequitur principale”, (accesoriul urmează principalul). Cu privire la acest aspect, în considerarea calificării ca drept nepatrimonial a dreptului la palmares, Curtea apreciază că acesta nu poate reprezenta un element al fondului de comerț, înțeles ca universalitate de drepturi patrimoniale afectată desfășurării unei activități profesionale.
Chiar și într-o accepțiune a fondului de comerț ce ar include drepturi nepatrimoniale, în absența unei manifestări de voință decisive în acest sens (în tranzacția din 2003 menționându-se exclusiv transferul dreptului de a participa în Divizia A, drept care, deși decurge din poziția ocupată în clasamentele anterioare, este distinct de dreptul la palmares), Curtea constată că nu poate fi reținut un asemenea transfer (...). Astfel, poziția în clasamentele anterioare nu poate fi considerată un drept asociat, accesoriu al echipei în forma actuală, ci cel mult un accesoriu al echipei în componența de la momentul câștigării poziției în respectivul clasament
3 procese au avut loc sau încă sunt în desfășurare între CSA Steaua și FCSB:
- primul a fost câștigat definitiv de MApN, cel în care Gigi Becali a fost deposedat de marca Steaua;
- al doilea are verdictul și la Apel, favorabil tot Armatei, dar nu în totalitate, în privința palmaresului;
- iar în cel de-al treilea Steaua îi solicită lui Becali despăgubiri de 37 de milioane de euro, pentru a se acoperi prejudiciul cauzat de folosirea ilegală a mărcii Steaua între 2003 și 2014. Nu s-a luat o decizie definitivă.
Palmares CSA Steaua București (1947-1998):
- 20 de titluri de campioană în Liga 1
- 19 Cupe ale României
- 3 Supercupe
- 1 Cupa Campionilor Europeni
- 1 Supercupa Europei
Palmaresul aflat în aer (1998-2003)
- 1 titlu de campioană în Liga 1
- 1 Cupă a României
- 1 Supercupă
Palmares FCSB (2003-prezent):
- 5 titluri de campioană în Liga 1
- 3 Cupe ale României
- 2 Supercupe
- 2 Cupe ale Ligii