Articol de Andrei Vochin - Publicat joi, 28 mai 2009 00:00
Noul selecţioner e mîndru de numele Lucescu, dar crede că a fost numit la naţională pentru că în 5 ani de antrenorat şi-a construit un prenume
- Răzvane, românii te văd ca pe omul care să schimbe imaginea primei reprezentative. Tu simţi că poţi să dai un alt suflu naţionalei? Un alt stil de joc? O altă atitudine?
- Fiecare antrenor are propria filozofie, menalitate. Eu sînt un tip optimist. Oamenii pot da mult cînd sînt ajutaţi să aibă încredere în propria persoană.
- Vor mai exista senatori de drept la echipa naţională?
- La lot trebuie să vorbim de responsabilitate şi de motivaţie. Vă referiţi direct la Chivu şi Mutu? OK, amîndoi sînt şi responsabili, şi foarte motivaţi. Nu ştiu ce a fost în trecut şi nici nu mă interesează, eu ştiu ce am simţit la ei. Din această motivare vine atitudinea din teren.
- Sir Alex Ferguson spunea: «Dacă nu ai tot controlul total eşti un om mort». Vei putea?
- Nu sînt omul care a venit să schimbe tot fotbalul. Eu sînt antrenorul echipei naţionale şi lucrez cu un grup pe care trebuie să îl motivez. Eu şi colaboratorii mei vom încerca să avem un alt gen de relaţii cu cei de la cluburi, dar nu vom putea să ne implicăm la acele echipe.
- Dar dacă vei simţi că un meci e aranjat?
- În acest an vreau să vorbesc despre fotbal şi nu despre culise. Cînd fotbalul este mai curat valoarea creşte.
"În ultimii doi ani, în afara de CFR, am avut numai eşecuri în Europa. Ăşta-i rezultatul scandalurilor"
- Ce zici de patronii care se implică la echipă?
- Atîta timp cît antrenorii nu sînt lăsaţi să îşi facă munca pe cine tragi la răspundere? Jucătorii mai sînt dispuşi să îşi asculte antrenorul cînd simt că nu el decide? Nu! De aici vine şi schimbarea antrenorului, apoi adio omogenitate şi adio rezultate.
- Te vei consulta cu antrenorii din Liga 1?
- Întrebare bună şi delicată! Văd o colaborare care acum nu există. Sînt numai jigniri, orgolii proaste. Voi încerca, dar important e să primesc şi din partea cealaltă acceptul. Spre exemplu, preparatorul nostru fizic, Diego Longo, a luat deja legătura cu toţi preparatorii jucătorilor din străinătate. Dacă lucrezi diferit de ce fac ei acolo rişti să îi dai peste cap, să îi accidentezi.
La Mutu nu merge cu "trebuie"
- Băutura? Fumatul? Vor mai exista la naţională?
- Eu cred în disciplina grupului. Dacă deranjezi grupul, nu e în regulă. Eşti obişnuit să bei un pahar cu vine? Bea-l!Dacă eu îţi interzic, te duci în cameră şi bei două sticle. Dacă fumezi, ce rezolv să îţi iau ţigarea şi să o rup? Retrage-te să nu deranjezi grupul.
- Mutu obişnuieşte să îşi creeze un program aparte, o zi în minus la pregătiri...Ce vei face?
- Nu ştiu ce a fost. Eu ştiu cum am comunicat cu Mutu, cu Chivu. Să vă povestesc o întîmplare cu Adi, cînd am fost la Milano. La masă a venit nota şi a vrut să o plătească. Am spus că nu trebuie să facă asta, o plătesc eu. Mi-a replicat: "La mine nu merge cu trebuie!", iar soţia mea, Ana, care era de faţă, i-a spus: "Ţi-ar plăcea să fi antrenor şi să îţi plătească jucătorul tău masa?". A înţeles imediat şi cînd ospătarul a revenit mi-a indicat din start pe mine: "Nota la el".
- Şi la Chivu ce te-a impresionat?
- Motivarea şi eintuziasmul de a veni la echipa naţională.
"Tati la naţională! Ce cool!"
- Cum au reacţionat copiii tăi cînd ai fost numit antrenorul României?
- Marilou a aflat de la mama ei, la telefon şi striga «e cool, e cool». Pe Matei acst lucru l-a făcut să fie mult mai atent la fotbal. Pînă acum habar nu avea de nimic.
- Da, ne aminitm de el cînd era mic şi dormea pe banca de rezerve la un meci al Rapidului.
- Şi ce meci! Cel din '99, în care cîştigau campionatul, era un vacarm infernal în Giuleşti şi el dormea pe locul lui bunică-su.
- Ce bucurie e mai mare, numirea la naţională sau Cupa UEFA cîştigată de tatăl tău?
- Sînt două trăiri total diferite. Una îşi are rădăcinile în copilărie, cînd eram legat de tot ce era tatăl meu. Asistam la meciurile lui cînd era jucător, pluteam de fericire cînd cîştiga şi nu eram om două zile cînd pierdea. A doua e realizarea mea. Nu pot decide.
- Cît contează numele Lucescu?
- La naţională nu putea conta. Nici contra Herthei, lui Hamburg sau lui Feyenoord... Numele a contat că m-aînvăţat ceva.
- Dar cînd îţi vei face un prenume?
- Foarte multă lume e tentată să mă lege mult de tata fără a ţine cont că el are 64 de ani şi 30 de ani de carieră. Eu am 5 ani şi dacă priveşti începuturile sînt cam la fel cu un uşor avantaj pentru mine. S-ar spune că mi-am făcut deja un prenume.
Mîine, în a doua parte a acestui interviu, Răzvan Lucescu va vorbi despre cum va arăta jocul naţionalei în mandatul său, ce tip de jucători va selecţiona şi care va fi noul nechipament al "tricolorilor"
Noul selecţioner e mîndru de numele Lucescu, dar crede că a fost numit la naţională pentru că în 5 ani de antrenorat şi-a construit un prenume
- Răzvane, românii te văd ca pe omul care să schimbe imaginea primei reprezentative. Tu simţi că poţi să dai un alt suflu naţionalei? Un alt stil de joc? O altă atitudine?
- Fiecare antrenor are propria filozofie, menalitate. Eu sînt un tip optimist. Oamenii pot da mult cînd sînt ajutaţi să aibă încredere în propria persoană.
- Vor mai exista senatori de drept la echipa naţională?
- La lot trebuie să vorbim de responsabilitate şi de motivaţie. Vă referiţi direct la Chivu şi Mutu? OK, amîndoi sînt şi responsabili, şi foarte motivaţi. Nu ştiu ce a fost în trecut şi nici nu mă interesează, eu ştiu ce am simţit la ei. Din această motivare vine atitudinea din teren.
- Sir Alex Ferguson spunea: «Dacă nu ai tot controlul total eşti un om mort». Vei putea?
- Nu sînt omul care a venit să schimbe tot fotbalul. Eu sînt antrenorul echipei naţionale şi lucrez cu un grup pe care trebuie să îl motivez. Eu şi colaboratorii mei vom încerca să avem un alt gen de relaţii cu cei de la cluburi, dar nu vom putea să ne implicăm la acele echipe.
- Dar dacă vei simţi că un meci e aranjat?
- În acest an vreau să vorbesc despre fotbal şi nu despre culise. Cînd fotbalul este mai curat valoarea creşte.
"În ultimii doi ani, în afara de CFR, am avut numai eşecuri în Europa. Ăşta-i rezultatul scandalurilor"
- Ce zici de patronii care se implică la echipă?
- Atîta timp cît antrenorii nu sînt lăsaţi să îşi facă munca pe cine tragi la răspundere? Jucătorii mai sînt dispuşi să îşi asculte antrenorul cînd simt că nu el decide? Nu! De aici vine şi schimbarea antrenorului, apoi adio omogenitate şi adio rezultate.
- Te vei consulta cu antrenorii din Liga 1?
- Întrebare bună şi delicată! Văd o colaborare care acum nu există. Sînt numai jigniri, orgolii proaste. Voi încerca, dar important e să primesc şi din partea cealaltă acceptul. Spre exemplu, preparatorul nostru fizic, Diego Longo, a luat deja legătura cu toţi preparatorii jucătorilor din străinătate. Dacă lucrezi diferit de ce fac ei acolo rişti să îi dai peste cap, să îi accidentezi.
La Mutu nu merge cu "trebuie"
- Băutura? Fumatul? Vor mai exista la naţională?
- Eu cred în disciplina grupului. Dacă deranjezi grupul, nu e în regulă. Eşti obişnuit să bei un pahar cu vine? Bea-l!Dacă eu îţi interzic, te duci în cameră şi bei două sticle. Dacă fumezi, ce rezolv să îţi iau ţigarea şi să o rup? Retrage-te să nu deranjezi grupul.
- Mutu obişnuieşte să îşi creeze un program aparte, o zi în minus la pregătiri...Ce vei face?
- Nu ştiu ce a fost. Eu ştiu cum am comunicat cu Mutu, cu Chivu. Să vă povestesc o întîmplare cu Adi, cînd am fost la Milano. La masă a venit nota şi a vrut să o plătească. Am spus că nu trebuie să facă asta, o plătesc eu. Mi-a replicat: "La mine nu merge cu trebuie!", iar soţia mea, Ana, care era de faţă, i-a spus: "Ţi-ar plăcea să fi antrenor şi să îţi plătească jucătorul tău masa?". A înţeles imediat şi cînd ospătarul a revenit mi-a indicat din start pe mine: "Nota la el".
- Şi la Chivu ce te-a impresionat?
- Motivarea şi eintuziasmul de a veni la echipa naţională.
"Tati la naţională! Ce cool!"
- Cum au reacţionat copiii tăi cînd ai fost numit antrenorul României?
- Marilou a aflat de la mama ei, la telefon şi striga «e cool, e cool». Pe Matei acst lucru l-a făcut să fie mult mai atent la fotbal. Pînă acum habar nu avea de nimic.
- Da, ne aminitm de el cînd era mic şi dormea pe banca de rezerve la un meci al Rapidului.
- Şi ce meci! Cel din '99, în care cîştigau campionatul, era un vacarm infernal în Giuleşti şi el dormea pe locul lui bunică-su.
- Ce bucurie e mai mare, numirea la naţională sau Cupa UEFA cîştigată de tatăl tău?
- Sînt două trăiri total diferite. Una îşi are rădăcinile în copilărie, cînd eram legat de tot ce era tatăl meu. Asistam la meciurile lui cînd era jucător, pluteam de fericire cînd cîştiga şi nu eram om două zile cînd pierdea. A doua e realizarea mea. Nu pot decide.
- Cît contează numele Lucescu?
- La naţională nu putea conta. Nici contra Herthei, lui Hamburg sau lui Feyenoord... Numele a contat că m-aînvăţat ceva.
- Dar cînd îţi vei face un prenume?
- Foarte multă lume e tentată să mă lege mult de tata fără a ţine cont că el are 64 de ani şi 30 de ani de carieră. Eu am 5 ani şi dacă priveşti începuturile sînt cam la fel cu un uşor avantaj pentru mine. S-ar spune că mi-am făcut deja un prenume.
Mîine, în a doua parte a acestui interviu, Răzvan Lucescu va vorbi despre cum va arăta jocul naţionalei în mandatul său, ce tip de jucători va selecţiona şi care va fi noul nechipament al "tricolorilor"