Articol de Marius Mărgărit - Publicat miercuri, 28 august 2024 20:06 / Actualizat miercuri, 28 august 2024 20:31
Motivarea unui nou Recurs în Interesul Legii (RIL), în urma Deciziei 10/2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în dosarul 905/1/2024, a devenit publică de astăzi.
Acest RIL a pornit de la o sesizare a Procurorului General în legătură cu art. 616.1 din Codul de procedură civilă, care se referă la dreptul ONG-urilor de a avea propria activitate instituționalizată de arbitraj.
Era nevoie de o clarificare, mai ales că instanțele interpretau diferit acest articol.
În consecință, un complet de 25 de judecători a hotărât că "în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 616 alin. (1) din Codul de procedură civilă, entităţile supuse reglementării Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, pot include în statut, ca scop şi/sau ca obiectiv, organizarea de activităţi specifice arbitrajului instituţionalizat numai dacă sunt autorizate de legiuitor să exercite arbitrajul instituţionalizat".
„FRF a primit un nou uppercut din partea ÎCCJ”
În postarea de pe pagina lui de Facebook, în care a comentat decizia, Adrian Mititelu, patronul celor de la FCU Craiova, spune că respectiva motivare este încă o victorie împotriva celor de la FRF, cu care se află în plin război public.
El acuză FRF că până în 2018, respectivul for nu avea dreptul de a avea comisii de arbitraj precum CNSL, Comisia de Disciplină, Comisia de Recurs, etc. Și, mai mult, că după 2018, entitățile fotbalistice ar fi avut dreptul să aleagă se se judece în instanțele civile.
Astfel, Mititelu consideră ca fiind cu atât mai ilegală „ecomunicarea” din fotbalul românesc a fostului său club, Fotbal Club Universitatea Craiova, în iulie 2011, de către FRF, care era atunci condusă de Mircea Sandu.
Abia în 2018 a apărut în Legea Sportului art.94.1, care permitea instituțiilor precum FRF propriile jurisdicții arbitrale
Și alte surse GSP.ro susțin că FRF, de la reorganizarea din 2001 și până în 2018 nu putea avea propriile comisii jurisdicționale. Și argumentează cu Legea 90/2018, care consființea modificările și completările la Legea Sportului (69/2000) care apăruseră prin Ordonanța de urgență 38/2017.
Astfel, Legea 90/20018 prevedea la art.11.3 posibilitatea ca organizațiile precum FRF să aibă comisii jurisdicționale, dar nu era obligatoriu ca litigiile sportive să fie judecate exclusiv de acestea. Ci lăsa deschisă posibilitatea ca prin acordul părților, acestea să poată merge și în instanțele civile.
Ce prevede Legea 90/2018
În 2018, legea 90 avea precizări clare în privința arbitrajului instituționalizat din federațiile sportive. Precizările erau formulate la articolul 11.3, care stipula că "la articolul 94 se introduce un nou articol, articolul 94.1, cu următorul cuprins:
ART. 94.1
Litigiile izvorâte din contractul individual de muncă pentru sportivi sau din contractul de activitate sportivă pot fi soluționate fie de instanțele judecătorești, fie, dacă părțile decid astfel prin contractul încheiat între ele, pe calea arbitrajului instituționalizat, în conformitate cu dispozițiile cuprinse în Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, și în statutele și regulamentele federațiilor sportive naționale".
Ce a scris Adrian Mititelu pe Facebook
Clanul FRF a primit un nou uppercut de la ICCJ.
Din motivarea deciziei nr. 10/2024 RIL rezulta clar ca asociațiile, fundațiile și, implicit, federatiile nu pot organiza activitate de arbitraj institutionalizat fără o autorizare legală.
Mai mult, arbitrajul organizat conform legii NU poate interzice accesul la justiția statală în conformitate cu art. 6 din Convenția CEDO.
In ceea ce privește FRF, aceasta a primit autorizare legală de desfășurare de arbitraj în conformitate cu legea abia în anul 2018.
Prin urmare, toată activitatea de arbitraj desfășurată de FRF și de LPF până în anul 2018 este în afara legii și toate actele sunt lovite de nulitate absolută.
Și când te gândești ca FC Universitatea Craiova, cel mai curat club de fotbal din România, a fost râs de pe fata pământului doar pentru că făcuse o acțiune în instanță împotriva unei decizii a unei comisii care acum se dovedeste ca funcționa ilegal.
Au trebuit sa treacă 13 ani ca justiția din România sa confirme oficial ca albul e alb și negrul e negru.
Au cerut revizuirea și vor 258 de milioane de euro de la FRF
În temeiul RIL de la finalul 2023, Adrian Mititelu se numără printre cei care consideră că FRF, ca și alte federații, sunt constituite și funcționează ilegal. pentru că de-a lungul timpului nu și-au înregistrat la Tribunal modificările de acte constitutive și de statute.
Clubul său a fost dezafiliat de FRF în 2011 și ulterior a pierdut gratis toți jucătorii. Patronul celor de la FCU Craiova a deschis atunci o acțiune în instanță, solicitând să fie recompaensat de forurile care conduceau fotbalul, FRF și LPF, suma de 258 de milioane de euro, cât ar fi valorat tot lotul său de jucători, în baza clauzelor de reziliere.
Înițial, Tribunalul i-a dat dreptate, dar a pierdut la Recurs, unde nu i s-a acordat nicio compensație. Iar acum, Mititelul s-a decis să acționeze iar în instanță FRF. A depus, la Tribunal, o cerere de revizuire a cazului său din 2011, privind dezafilierea și recuperarea celor 258 de milioane de euro, pentru jucătorii pierduți. Acum va cere însă și dobândă la această sumă. Primul termen este prevăzut pentru 13 septembrie.
)
)
)
)
)
)
)
)
){kind=small}
