Articol de GSP - Publicat sambata, 26 decembrie 2020 18:40 / Actualizat sambata, 26 decembrie 2020 18:40
Momit cu funcția de secretar general al FRF, Marcel Pușcaș a fost mințit de Răzvan Burleanu, cel care i-a fost șef timp de 4 ani. Acum acesta vorbește deschis despre alegerile din 2014, despre arestarea lui Gică Popescu și despre momentele decisive până la alegerile din martie.
- Emisiunea „Prietenii lui Ovidiu” este difuzată în fiecare miercuri, de la ora 20:00. Poate fi urmărită pe pe site-ul www.GSP.ro, pe pagina de Facebook a Gazetei (link AICI), pe contul de YouTube al Gazetei (abonează-te aici), în format podcast pe principalele platforme de distribuție a podcasturilor: Apple Podcast și Spotify.
- Marcel, vreau să vorbim și despre alegerile FRF din 2014.
- Au fost interesante. Într-o zi de noiembrie 2013 mă sună prietenul Alin Buzărin. „Uite, l-am avut în emisiune pe unu', Burleanu, și vrea să vorbească cu tine”. Sincer, eu nu auzisem de el! Mă gândeam că e altul care bate câmpii. Dar dacă venea din partea lui Alin... M-a sunat într-o joi și duminică ne-am văzut, am stat vreo două, trei ore. El știa destule lucruri și mi-a plăcut la prima întâlnire.
- Așa...
- Ovidiu, el nu avea identitate, n-avea istorie. Istorie avea doar taică-su. Veneau alegerile și îmi zice: „Ce facem cu Gică Popescu, cu Mircea Sandu? Aparatul ăsta pus la punct al Federației”. „Păi, uite ce fac. Eu candidez și voturile mele ți le dau ție!”. Asta a fost discuția preliminară.
- Și după?
- Ne-am mai întâlnit în ianuarie, moment în care au apărut și Avram, și Chivorchian în cursă. Eram patru contra lui Gică Popescu. Toți cei patru făceam vreo 40%. 30% sunt mereu cei nemulțumiți care au fost și împotriva lui Mircea Sandu, restul de 20 la sută le este frică și nu știu ce să facă, iar 50% sunt cu puterea. Este foarte greu să demontezi reprezentantul puterii când are pârghiile mereu în mână. Pe principiul ăsta, Gică Popescu nu avea cum să nu ajungă președinte.
- Doar că n-a mai apucat.
- Și a existat bulversarea electoratului. Și-atunci niște nebuni, rebeli, puteau să-l voteze pe Pușcaș. Chivorchian se baza pe Liga 1 și Liga a 2-a, Avram pe AJF-uri. Burleanu era plăcut de tinerii care aveau școli private, 30-35 de ani, studenți, dar nepracticanți, fotbalul feminin și futsalul. Cui puteam să-i dau eu voturile?
- Te-ai ținut de cuvânt și te-ai retras.
- Am spus să voteze lumea cu Burleanu. Nu știu cât aveam, 20-30, plus nehotărâții ăia au migrat spre Burleanu. Așa au rămas Chivorchian și Avram pe-afară. Nu știu dacă ieșea Burleanu fără voturile mele. Am avut o întâlnire cu o seară înainte cu el și cu Gabi Bodescu, când Popescu era deja arestat. M-au chemat la 9:00 seara să mă întrebe dacă le mai dau voturile. Bodescu era artizanul. I-am dat voturile și mi-au promis că mă fac secretar general. Toți primeau funcții.