Articol de GSP - Publicat miercuri, 04 august 2021 20:30
Florin Gheorghiu a fost primul şahist român care a deţinut titlul de Mare Maestru Internaţional. A participat la 14 Olimpiade dedicate, în patru dintre ele fiind neînvins.
- În echipa naţională de şah a României a bifat 461 de partide în 65 de competiţii, iar la Havana, în 1966, a înregistrat o victorie de răsunet în faţa americanului Bobby Fischer, aceasta fiind singura partidă oficială pe care Fischer, viitor campion mondial, a pierdut-o contra unui adversar mai tânăr decât el.
- Emisiunea „Prietenii lui Ovidiu” este difuzată în fiecare miercuri, de la ora 20:00. Poate fi urmărită pe pe site-ul www.GSP.ro, pe pagina de Facebook a Gazetei (link AICI), pe contul de YouTube al Gazetei (abonează-te aici), în format podcast pe principalele platforme de distribuție a podcasturilor: Apple Podcast și Spotify.
Florin Gheorghiu s-a născut în București, iar "atunci când aveam în jur de șase ani am făcut primele mutări, uitându-mă practic cum juca tatăl meu, care a fost și primul meu antrenor, cu diverși invitați de la noi de acasă. După vreo doi, trei ani am început să câștig în fața lor". De aici pleacă povestea celui mai mare șahist român din toate timpurile.
De la vioară și pictură la șah
Liceul l-a terminat la Ploiești, acesta fiind și motivul pentru care a fost mai mereu asimilat drept ploieștean. "Așa s-a înfiripat și o prietenie cu Nichita Stănescu, ploieștenii chiar m-au considerat de-ai lor. La 14-15 ani a trebuit să fac o alegere dificilă pentru că mai aveam talent și în alte domenii. Cântam destul de bine la vioară și la pian, desenam și pictam destul de bine. Asta mi se trăsese de la surorile tatălui meu, una era pictoriță și cealaltă solistă la Operă. Spre mirarea întregii familii, am ales șahul și am ales bine", spune maestrul.
Gheorghiu a manifestat de la o vârstă fragedă un mare talent şahist, care l-a consacrat pe plan naţional şi internaţional în anii ce au urmat:
Era cu totul deosebit modul în care trebuia să studiezi atunci pentru că nu existau computerele. Dintr-un punct de vedere ajută foarte mult acum, dar au făcut și foarte mult rău jocului de șah. La ora actuală, computerele joacă mult mai bine decât oamenii. Cele mai bune computere au avantaje kilometrice în fața omului
Florin Gheorghiu, șahist
Victoria care a declanșat hora
Dar cum se studia șahul acum mai bine de 50 de ani? "Din cele mai bune cărți. Marele avantaj al unora, inclusiv al meu, era că în școală se studia limba rusă și puteai să studiezi din cărțile respective care erau scrise doar în rusește. Încercai din cele mai frumoase și bune cărți să te inspiri și începeai să faci teoria șahului. Ceea ce acum nu se mai poate pentru că fac totul computerele. Erau persoane care studiau și zece ore pe zi, cei din elita mondială. Eu studiam între 4 și 6 ore pe zi".
La 16 ani, Gheorghiu devine campion naţional de seniori şi Maestru al sportului, performanţă remarcabilă pentru şahul românesc:
"A fost o mare surpriză ca un copil de 16 ani să câștige titlul de campion la seniori. Era greu de crezut! A și fost un moment amuzant în timpul partidei mele cu regretatul Victor Ciocâltea. S-a întrerupt și s-a jucat a doua zi dimineață. S-a terminat remiză, iar trenurile de ploieșteni care veniseră special să vadă cum copilul din Ploiești poate să iasă campion rămăseseră peste noapte în Sala Palatului. Turneul s-a jucat la Biblioteca Centrală Universitară. În momentul când s-a auzit că am ieșit campion, în Piața Palatului s-a încins o horă. Ceea ce e o chestie incredibilă".
Victoria magnifică cu marele Bobby Fischer
Florin Gheorghiu a jucat cu 9 campioni mondiali, în ordine: Mihail Botvinnik, Vasili Smîslov, Mihail Tal, Tigran Petrosian, Boris Spasski, Bobby Fischer, Anatoli Karpov, Gari Kasparov şi Vladimir Kramnik.
Dar a și întâlnit o mulțime de șefi de stat, printre care și Fidel Castro. Totul s-a întâmplat la Havana în 1966, atunci când a înregistrat o victorie de răsunet în faţa americanului Bobby Fischer, la care Castro a asistat.
"Am reușit să produc cea mai mare surpriză a Olimpiadei. Fischer fiind într-o formă absolut senzațională când a jucat cu mine. Atunci, Fidel Castro și tot guvernul cubanez au asistat la partida noastră. Și au politizat totul ca fiind victoria socialismului, numindu-mă «Leul din Carpați».
După ce s-a terminat turneul m-am trezit cu un cadou foarte frumos din partea lui Fidel, personalizat, un șah de colecție. A fost unul dintre personajele importante cu care am jucat, iar pentru un amator juca destul de bine. Un amator bunicel, era simpatic".
Apoi a participat la un turneu în Filipine sub înaltul patronaj al lui Ferdinand Marcos, care era președinte: "Am fost Cetățean de Onoare al Manilei și din acel moment șahul a devenit sport național în Filipine. S-au organizat turnee în niște săli impresionante cu câte 25.000 de oameni. Inclusiv pe Jacques Chirac l-am cunoscut la Paris prin intermediul unui prieten comun. Chirac era în perioada respectivă primarul Parisului. Un om extrem de jovial, deschis, care știa să joace și destul de bine șah". Doar cu Nicolae Ceaușescu n-a jucat!
Visul interzis de la București
După meciul legendar cu Fischer din 1966, Gheorghiu l-a mai întâlnit o dată. "În Iugoslavia, în 1988, iar pe vremea respectivă partidele se întrerupeau după 5 ore de joc. Partida mea cu el a durat 18 ore pe un interval de trei zile, iar la final s-a terminat remiză!
După partida asta, Bobby mi-a propus să facem un meci în București sau oriunde în altă parte, pentru că voia să se spună că ce s-a întâmplat a fost un accident. Voia să mă bată! Pentru mine a fost o mare onoare să mai joc un meci cu el, chiar dacă era neoficial, și am acceptat. Le-am comunicat celor de la București ideea respectivă, au refuzat-o și meciul nu s-a mai disputat.
Păcat, pentru că s-ar fi umplut un stadion. Fischer a cerut 20.000 de dolari pentru meciul respectiv, o sumă ridicolă. Ar fi fost o ocazie extraordinară, un adevărat boom care ar fi urmat. Dacă nu s-a înțeles chestia asta...", povestește acum.
Bani confiscați de statul român
Premiile în general în șah nu erau foarte mari, Gheorghiu a câștigat cel mai mult la un turneu 20.000 de dolari. "Conform regulilor de atunci, trebuia să-i depui în bancă. Ajunsesem la 200.000 de dolari în cont și am făcut un memoriu adresat direct lui Ceaușescu, prin Nicu Ceaușescu, să-i recuperez. Memoriul era foarte frumos scris, în el se prezentau performanțele mele și se cerea deblocarea banilor, erau 10-15-20 de ani de muncă.
După vreo două, trei săptămâni, Ceaușescu a respins memoriul și banii respectivi au dispărut! Au fost luați de regim... După aceea am încercat să rezolv situația, dar după 1990 mi s-a dat de înțeles că președintele care venise, Iliescu, și toată conducerea de atunci aveau probleme mult mai importante decât cei 200.000 ai mei. Se putea prin justiție, tribunale, dar de la o vârstă te-apucă o lehamite și le-am pus cruce", spune maestrul.
Blatul nereușit din Spania
De-a lungul carierei, Florin Gheorghiu a avut parte și de momente amuzante. Primul dintre ele în Spania, la Marbella, acolo unde s-a făcut un mare simultan: "Au venit persoanele importante din zonă și m-au rugat să fac o remiză de protocol cu primarul orașului. El nu trebuia să știe că e vorbită. Am fost de acord. Doar că noi doi nu ne-am cunoscut personal. A început simultanul cu 20-30 de persoane. Am jucat cu toți, destul de repede, și nu l-am cunoscut pe primar. În viteză eu am câștigat tot.
Nu uitasem înțelegerea, dar nu știam cu cine trebuie să fac remiza respectivă... După partidă am avut ocazia să ne cunoaștem, nu era supărat, dar m-a întrebat câți ani am pentru că a fost o mare surpriză că a pierdut. Se considera un jucător bun și nu eram primul maestru cu care se întâlnise. Dar mi-a spus așa «Tu ești primul Mare maestru care a reușit să mă învingă». Toți s-au prăpădit de râs pentru că el nu știa discuțiile".
Am făcut un simultan la 30 de mese în New York, dar problema era că se juca în două săli care comunicau între ele. Am început să jucăm și după ce-am câștigat 10-15 partide, eu tot jucam cu 30 de oameni. I-am întrebat ce se întâmplă? Fiind un mare interes ei tot mai băgau oameni la mese. Singura problemă e că a durat de la 9 seara până la 6 dimineața. Am jucat cu sute de persoane. Mi-a trebuit o săptămână să-mi revin după ce-am făcut acest maraton, practic vreo 30 de kilometri în noaptea respectivă
Florin Gheorghiu, șahist