Serial GSP despre șah, după succesul Netflix cu „The Queen’s Gambit” » Episodul 7: Care sunt cei mai mari jucători de șah? Analiza celor mai valoroși 10 din istorie, de la Karpov până la Kasparov și Magnus Carlsen

Ca în orice sport, există mereu o tendință de a clasifica sportivii. Că și în fotbal există o competiție între Pele și Garrincha, între Platini și Cruyff, între Maradona și Hagi, între Messi și Ronaldo. 

Care este cel mai mare jucător al tuturor timpurilor? Cine e mai mare: Messi sau Ronaldo? Și în șah există această pasiune, aceste comparații. În șah însă clasificarea este mult mai dificilă și complicată din multe cauze. Jocul și stilul s-au schimbat mult de-a lungul timpului, au apărut multe școli și direcții de gândire, de joc, de practici. Și mai ales în ultima perioadă a apărut tehnologia care a schimbat enorm datele problemei. În ciuda acestui fapt există diverse clasificări, topuri, ratinguri, ierarhii. 

În copilărie preferatul meu a fost Kasparov. O perioadă am fost îndrăgostit de Fischer. Acum îmi place mai mult Karpov. Dar dacă privesc mai bine aș prefera jucători mai clasici precum Capablanca sau Alehin. 

Ceea ce vă propun eu nu este o ierarhie ”instituțională” sau ”științifică” ci una subiectivă, produsă de site-ul de specialitate Chess.com. Ierarhia de mai jos are mai degrabă rolul de a ne familiariza cu marii campioni ai acestui sport al minții.

Numărul 10 - Alexandr Alehin

• Alexandr Alehin a fost al patrulea campion mondial în perioada 1927-1946 (cu o scurtă pauză 1935-1937). Indiscutabil unul dintre cei mai spectaculoși jucători: versatil, combinativ, cu un apetit imens pentru combinația pozițiilor dificile. El ne-a învățat că regulile și principiile pot fi încălcate: tot ce se știa despre șah până la el a fost date de Alehin peste cap. Alehin l-a detronat pe marele Capablanca în 1927, deși nu mai câștigase niciun joc înainte.
• Alehin nu a mai jucat cu Capablanca - nu a existat o revanșă însă și-a apărat titlul de două ori: în 1929 și 1934. În 1935 Alehin a pierdut surprinzător în fața olandezului Max Euwe, dar doi ani mai târziu a câștigat revanșa și și-a recâștigat coroana, care a fost păstrată până la moartea sa. Își dăduse acceptul asupra următorului meci pentru titlu cu Mihail Botvinnik, dar în 1946 a murit, păstrând titlul de Campion al lumii la șah.

Numărul 9 - Mihail Tal

• Supranumit „Magicianul de la Riga”, Mihail Tal a fost al optulea campion mondial. În 1960, l-a învins pe Botvinnik, câștigând titlul la 23 de ani și devenind cel mai tânăr campion mondial la acea vreme.
• S-a remarcat printr-un stil unic de atac care avea să devină marca lui și o lecție pentru jucătorii de șah care vor urma. Lecțiile lui despre șah sunt printre cele mai utile și spectaculoase. Era cunoscut ca omul care memorează tot. Legenda spune așa: după ani de zile, când a dat două simultane la Zurich, unul dintre cei puțini care îl învinseseră (jucase cu 76 de adversari) s-a apropiat de el. Imediat ce l-a văzut, Tal i-a spus: - Aveam o mutare mult mai bună. - Cum, vă amintiți partida noastră? s-a mirat omul. Tal a răspuns mirat: - Cum să nu-mi amintesc? Păi eu îmi amintesc toate partidele jucate în aceste simultane! Tal nu a fost crezut și a făcut un pariu. A luat câteva foi de hârtie, un creion și a notat toate cele 76 partide jucate atunci.

Numărul 8 - Emanuel Lasker

• Unul din pionerii șahului modern și printre cei mai longevivi campioni. A fost al doilea campion mondial la șah. A deținut titlul timp de 27 de ani: din 1894 – 1921 a fost campion, iar cariera sa de jucător a durat cincizeci de ani. Lasker l-a învins pe primul campion Wilhelm Steinitz în 1894 și l-a apărat de cinci ori împotriva unor mari jucători precum: Frank Marshall, Siegbert Tarrasch, David Janowsky și Carl Schlechter.
• În 1921 pierde în fața lui Capablanca, dar a continuat să joace la cel mai înalt nivel. La Moscova, în 1935, la vârsta de 66 de ani, a fost la doar jumătate de punct în spatele lui Botvinnik și a terminat pe locul trei. Lasker este și un matematician important, fiind bun prieten cu Albert Einstein. A scris în 1925 un important manual de șah: Manualul de șah al lui Lasker.

Numărul 7 - Vladimir Kramnik

• Vladimir Kramnik a fost cel de al paisprezecelea campion mondial între 2000 și 2007. Kramnik l-a învins pe legendarul Gari Kasparov și și-a apărat titlul în meciurile împotriva lui Peter Leko în 2004 și a lui Veselin Topalov în 2006. După ce l-a învins pe campionul mondial FIDE Topalov într-un meci de unificare, Kramnik a devenit primul campion mondial incontestabil de la despărțirea lui Kasparov de FIDE în 1993. Kramnik era considerat a fi ”omul care poate face orice în șah”.
• Este cunoscut în special pentru capacitatea lui de a reveni în finalul jocului: are finișuri amețitoare. Karpov spunea despre el că joacă un șah pragmatic și încăpățânat ca al lui Karpov. Era genul de jucător greu de învins.

Numărul 6 - Mihail Botvinnik

• Mihail Botvinnik este cunoscut ca „patriarhul școlii sovietice de șah”. Este cel de al șaselea campion mondial și a deținut titlul din 1948 până în 1963: cu două scurte pauze. În 1957, Smâslov l-a învins pe Botvinnik, dar a recâștigat titlul într-o revanșă în anul următor. În 1960, Botvinnik a pierdut în fața lui Tal, dar și-a luat revanșa în următorul an. A fost detronat de Petrosian în 1963.
• Stilul lui Botvinnik se caracteriza printr-o combinație de logică de fier și flexibilitate; el avea, de asemenea, un dar special pentru pregătirea metodică și planificarea strategică. Era genul de jucător care se putea adapta la orice stil de joc. Meritul lui Botvinnik este imens în dezvoltarea șahului: a pus bazele unei școli care avea să dea cei mai buni șahiști ai lumii. Tot el a fost cel care a pus bazele metodologiei și sistemului de antrenament în șahul modern. Kasparov dar mai ales Karpov sunt un produs al acestui sistem pus la punct de Botvinnik.

Numărul 5 - Anatol Karpov

• Anatol Karpov este unul dintre cei mai importanți șahiști în viață: al 12-lea campion mondial. A deținut titlul de campion între 1975 și 1985, iar din 1993 până în 1999 a fost campion mondial FIDE. Karpov a fost un jucător de șah extrem de versatil. Principalele caracteristici ale stilului său sunt: jocul pozițional, strategiile preventive și tehnica excelentă de atac lent. Karpov câștiga lent, preventiv și încăpățânat.
• Titlul de campion mondial i-a revenit lui Karpov când Fischer a refuzat să-și apere titlul în 1975, deoarece FIDE nu a fost de acord cu termenii săi. A apărat coroana de două ori în meciurile cu Viktor Korchnoi în 1978 și 1981. În 1984, Karpov s-a confruntat cu Kasparov într-un meci de campionat mondial, iar lumea șahului s-a schimbat pentru totdeauna. El era genul de jucător care își gândea dint timp strategiile și tactica. Organiza strategic poziții ”slabe” pentru a construi contraatacuri – mici capcane strategice. Karpov avea o capacitate psihologică de a se remonta chiar și după înfrângeri grele.
• Bătălia dintre Karpov și Kasparov rămâne în istoria șahului ca cea mai mare și strălucită luptă și măiestrie sportivă a genului. Cred, personal, că este cel mai consistent jucător de șah pe care l-am văzut vreodată.

Numărul 4 - José Raúl Capablanca y Graupera

• José Raúl Capablanca y Graupera este al treilea campion mondial la șah și unul dintre cei mai dotați jucători de șah din istorie. Din 1916 până în 1924, seria sa de jocuri a continuat cu 40 de victorii și 23 de egaluri fără înfrângere - o realizare fără precedent. 
• Capablanca a devenit campion în 1921 după ce l-a învins pe legendarul Lasker în 1921. Capablanca pierde titlul în fața lui Alehin și mulți cred că ar fi putut câștiga revanșa, dacă i s-ar fi oferit. Din păcate aceasta revanșă nu a avut loc. Despre el se spune că este jucătorul care nu greșește: jocurile lui sunt lecții despre cum se organizează un joc clasic de șah. Este genul de jucător bun la toate compartimentele. 
• În primăvara lui 1942, în timpul unui meci "blitz" el este răpus de un atac cerebral. Dușmanul său de moarte, cel care nu i-a acordat revanșa, Alehin, a scris ca semn de împăcare: "Cu moartea sa, am pierdut un geniu al șahului al cărui fel nu-l vom mai vedea."

Numărul 3 - Robert (Bobby) James Fischer

• Robert (Bobby) James Fischer  este al 11-lea campion mondial la șah și singurul american care a câștigat titlul de o manieră spectaculoasă. Pentru mulți, el este cel mai faimos șahist din istorie: în anii 70 el a fost un adevărat VIP global fiind cel care a îngenunchiat de unul singur Armata Roșie invincibilă a șahului. În 1972, Fischer l-a învins pe Spasski în faimosul Meci al secolului. Succesul său în confruntarea cu școala sovietică de șah a devenit unul dintre evenimentele de referință ale Războiului rece.
• A fost un jucător scandalos, anarhic, neîmblânzit. Bobby Fischer a fost propriul său produs. Avea un stil original și creativ. El a atacat și apărat la fel de bine, juca pozițional și deseori la intimidare. Era mereu imprevizibil. Avea poate cel mai spectaculos joc de șah, cam cum era și viața lui. După ce l-a învins pe Spasski a refuzat să mai joace ”păstrând titlul” care i se va retrage pentru neprezentare. Va muri ca un izgonit și părăsit de toți. Visa să inventeze un joc de șah mult mai complex. 

Numărul 2 - Magnus Carlsen

• Magnus Carlsen este campionul mondial actual la toate cele trei categorii standard de șah - clasic, rapid și blitz. În 2009, a devenit cel mai tânăr jucător din istoria șahului, iar pe 21 aprilie 2014 a atins cel mai mare punctaj istoric de 2889 puncte. 
• Din 2011, Carlsen se află în fruntea clasamentului clasic de șah, dominând alți jucători de șah moderni. Are în 2020 un șir unic de 120 de jocuri clasice fără înfrângere continuă. Și-a apărat titlul cu succes de trei ori: într-un meci cu Anand în 2014, într-un meci cu Serghei Karjakin în 2016 și cu Fabiano Caruana în 2018.
• Carlsen a recunoscut într-un interviu recent că: „Kasparov a fost cel mai puternic jucător din lume timp de 20 de ani fără întrerupere. Ar trebui să fie considerat primul șahist din istorie. Dar simt că timpul este în favoarea mea ... încă nu am 30 de ani". În acest moment este jucătorul activ cel mai bun.

Numărul 1 - Gari Kasparov

• Gari Kasparov este al 13-lea campion mondial la șah, a deținut titlul din 1985 până în 2000. El dominat șahul timp de peste 20 de ani: a urcat în clasamentul mondial în 1984 și a rămas cel mai puternic jucător de șah din lume până în 2006. În 2000, Kasparov a atins un record de 2856 de puncte, un record depășit doar de Carlsen. În 1985, Kasparov l-a învins pe Karpov într-un meci de campionat mondial, devenind cel mai tânăr campion din istoria șahului, la vârsta de 22 de ani și jumătate. A apărat titlul de trei ori în meciurile cu Karpov din 1986, 1987 și 1990. În 1993, a întrerupt relațiile cu FIDE și a fondat APC. Din acel moment și până la meciul de unificare dintre Kramnik și Topalov din 2006, au existat doi campioni mondiali de șah în lume. În 2000, Kramnik l-a învins pe Kasparov, luând titlul de campion de la cel mai mare șahist din toate timpurile. Kasparov a continuat să concureze în turnee până la sfârșitul carierei sale, în 2005, când era încă în fruntea clasamentului mondial.
• Kasparov a fost considerat un jucător dinamic și agresiv, îi plăcea să complice mult jocul pentru a găsi soluții spectaculoase. Era atât de bine pregătit că anticipa jocul adversarului: îi plăcerea să varieze stilul de șah pentru a îngreuna jocul adversarului.
• Confruntările dintre Karpov și Kasparov rămân probabil cele mai spectaculoase meciuri și cea mai mare confruntare șahistă a tuturor timpurilor. Niciodată șahul nu a mai atins un nivel atât de spectaculos și ridicat. La sfârșitul anilor 80 era imaginea reformelor din URSS – chipul perestroika, omul care aduce schimbarea.  

The Queen's Gambit, un real succes Netflix

• The Queen’s Gambit a devenit cea mai de succes miniserie proprie din istoria Netflix, înregistrând un număr-record de vizionări: a fost accesată de pe 62 de milioane de conturi din întreaga lume în primele 28 de zile de la lansare. A fost apoi în Top 10 în 92 de țări, în 63 dintre acestea fiind chiar pe prima poziție! 
• „The Queen’s Gambit” este inspirat de un roman al lui Walter Tevis, care a reintrat în lista de bestseller-ului a New York Times, la 37 de ani de la lansare. Potrivit celor de la Google, întrebarea „Cum să joci șah?" a atins cel mai mare nivel din ultimii nouă ani. Scriitorul american a decedat la un an după ce a publicat romanul, pe 9 august 1984.
• Cele 7 episoade spun povestea lui Beth, o fată de 9 ani care ajunge la orfelinat după moartea mamei ei. Aici învață să joace șah, devenind, treptat, noua senzație a acestui sport la nivel mondial, înfruntând teribila școală de șah a rușilor. Povestea este una fictivă şi extrasă din romanul omonim lansat în 1983, dar se aseamănă cu cea a renumitului campion la şah, Bobby Fischer.
• Vasile Ernu, autorul acestei serii despre șah în Gazeta Sporturilor, este un cunoscut scriitor român născut la Odessa, Ucraina, în 1971. Este absolvent al Facultăţii de Filosofie din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi şi al masterului de Filosofie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. Volumul său de debut, „Născut în URSS”, a fost distins cu Premiul pentru debut al României literare şi cu Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România, ambele în 2007. De asemenea, Ernu publică texte de opinie și în Libertatea. 

Mai jos, precedentele 6 episoade semnate de Vasile Ernu în Gazetă:

• Serial despre șah în GSP, după succesul Netflix cu "The Queen’s Gambit" » Episodul 1: Discuție cu Kasparov despre cum se produce o școală de şah
• Serial despre șah în GSP, după succesul Netflix cu „The Queen’s Gambit” » Episodul 2: Femeile și șahul. Vasile Ernu răspunde la întrebarea: de ce nu avem competiții mixte?
• Serial GSP despre șah, după succesul Netflix cu „The Queen’s Gambit” » Episodul 3: Bobby Fischer - Istoria unui erou însingurat: „Povestea adevărată care a inspirat filmul. Să pornim!”
• Serial GSP despre șah, după succesul Netflix cu „The Queen’s Gambit” » Episodul 4: De ce Nabokov este scenaristul principal al filmului. Lecții de literatură ruso-americană
• Serial GSP despre șah, după succesul Netflix cu „The Queen’s Gambit” » Episodul 5: Meciul secolului: Bobby Fischer - Boris Spasski
• Serial GSP despre șah, după succesul Netflix cu „The Queen’s Gambit” » Episodul 6: Ce ne învață șahul? 12 motive pentru a ne învăța copiii să îl joace