SPECIAL GSP Cât costă să faci sport în România » Episodul 4: BOX. Sportul copiilor săraci » Ce sume sunt necesare pentru a deveni noul Doroftei sau Bute

• Serialul GSP „Cât costă să faci sport” a pornit la drum cu fotbalul, cel mai practicat sport din țară, a continuat cu înotul și cu baschetul
• Adunăm informații și povești din dialogurile sincere cu părinți, copii, antrenori, oameni din sistem pentru a aduce în prim-plan nu doar costurile financiare, ci și investițiile de timp, energie și emoție.
• Ce provocări apar la început de carieră, de ce probleme se lovesc copiii, cum se descurcă părinții, cine și cât plătește, care e rata de succes?

Boxul românesc se bazează din ce în ce mai mult pe sportivi care provin din familii nevoiașe. Aceștia sunt scutiți de taxele pe care cei cu bani le plătesc pentru antrenamente și concursuri.

Boxul românesc speră să câștige în 2024, la Paris, o nouă medalie olimpică, după 20 de ani de secetă. De la bronzul obținut de Ionuț Gheorghe la Atena 2004, niciun pugilist tricolor nu a mai urcat pe podium la cea mai mare competiție de pe planetă.

Este cea mai lungă perioadă din istoria „nobilei arte” de la noi fără performanțe notabile la JO. Din 1952 și până în 2004 boxul românesc a câștigat 25 de medalii. Una singură de aur, prin legendarul Nicolae Linca, la Melbourne 1956, 9 de argint și 15 de bronz. Cu acest bilanț, sportul cu mănuși și-a câștigat un loc între primele zece discipline olimpice ale României.

Viitorul boxului românesc se construiește din ce în ce mai greu, aria de selecție este una dintre cele mai mici din sporturile olimpice. 

Potrivit datelor MTS din 2020, în cele 156 de cluburi afiliate la FR de Box se pregătesc în jur de 1.400-1.500 de copii, cadeți și juniori, băieți și fete. Dintre aceștia, doar jumătate figurează însă în sistemul competițional național. Și ca în mai toate ramurile, și la box cluburile departamentale își împart sportivii cu cele private. 

„Copiii au început să vină la box, cred că pot câștiga mai ușor o medalie olimpică. Au văzut și cum Claudia Nechita a fost premiată cu 42.000 de euro pentru locul 5 la Jocurile Olimpice de la Tokyo 2020”, explică fenomenul secretarul general al FR de Box, Daniel Ion.

Peste 6.000 de lei anual pentru inițiere

Antrenamentele de inițiere costă însă destul. Chiar și la unele secții finanțate de stat! Primele lecții pot începe de la 5-6 ani. Părinții micuților pugilişti, care visează să le calce pe urme marilor campioni Leonard Doroftei, Francisc Vaştag, Mihai Leu sau Lucian Bute, trebuie să achite taxe lunare între 100 și 250 de lei. 

Un calcul estimativ arată că, pentru un sportiv de la 12-13 ani în sus, vârstă de la care intră în circuitul competițional juvenil al FR de Box, un părinte cheltuie anual minimum 6.300 de lei.

Pe lângă taxa de antrenamente, între 1.200 de lei și 3.000 de lei pe an, părinții cadeților/juniorilor de la „privat”, cu posibilități, trebuie să mai scoată din buzunar cel puțin 2.600 de lei, pentru echipament și participarea la Campionatul Național și la Cupa României, principalele competiții organizate de federație. 

Cheltuielile cresc exponențial dacă copilul participă la mai multe concursuri.

Costuri anuale la cluburile private

• abonament antrenament: 1.200 - 3.000 lei (150-250 lei x 12 luni)
• echipament: 1.200 lei
• concursuri (Cupa României + Campionat Național): 1.400 lei (transport, cazare, masă) 
• alte competiții: 700 lei/concurs 
• TOTAL: 6.300 lei

Echipament:

• Kit inițiere (mănuși, bandaje, proteză dentară): 120 lei
• Mănuși copii: 55 lei - 170 lei
• Cască: 90 lei - 155 lei
• Șort antrenament: 30 lei
• Tricou antrenament: 30 lei
• Trening: 50-100 lei 
• Set competiție roșu/albastru (șort, maiou): 320 lei
• Ghete box: 200-300 lei
• Cochilie de protecție slip: 35 lei
• Protecție pelviană: 90 lei (fete)
• Bustieră: 80 lei (fete) 
• Total: 900-1.400 lei

Excepții pentru copiii săraci

Se fac însă și excepții, fără de care boxul de performanță ar pierde mulți performeri. Asta pentru că, potrivit specialiștilor, boxul continuă să fie sportul copiilor săraci. Aceștia sunt scutiți de taxe, deoarece ei constituie în mare măsură baza de selecție pentru loturile naționale. 

„Cu cei sărăcuți se face performanță, cu ceilalți e mai greu”, a explicat Marin Filip, managerul unui club de box privat din Cluj-Napoca. Astfel, cotizațiile sunt plătite, în general, doar de cei cu posibilități financiare și care vin la sala de box mai mult pentru a slăbi, pentru a-și modela corpul sau pentru a fi bine văzuți în gașca lor de cartier.

Practic, în cele mai multe cazuri, cluburile private finanțează pregătirea juniorilor de performanță din banii strânși din cotizațiile plătite de persoanele care fac box din plăcere, pentru sănătate.

Echipament și competiții, minimum 2.300 de lei

„Comparativ cu alte sporturi, la box cheltuielile nu sunt exagerate”, crede proprietarul unui club privat din Iași.

„Un kit de echipament complet, ghete, șorturi, maiouri roșu și albastru costă în jur de 1.000-1.200 de lei. Ar mai fi deplasările principale la Cupa României și la Campionatul Național, în total 1.300 - 1.400 de lei, transport, cazare și masă. Deci 2.300-2.600 de lei echipamentul și competițiile importante”, calculează tatăl unui pugilist de 13 ani.

Antrenorii spun că e nevoie totuși de un buget mai mare pentru ca un junior să progreseze și să devină performant: 

„E greu să ajungi la un nivel de mare performanță participând într-un an doar la două competiții. Dacă vrea să-și vadă copilul printre cei mai buni, părintele trebuie să investească mai mult, să-l ducă la mai multe turnee. În plus, să-i asigure acasă un meniu recomandat de un nutriționist sau de antrenor”, susține Alex Scarlat, antrenor la propriul său club din Capitală.

Până la 12 ani, unele cluburi organizează sparring-uri pentru a-i obișnui pe micuți cu lupta din ring. De obicei, nu se percep taxe pentru aceste gale amicale, dar părinții trebuie să-și facă timp și să-i ducă la destinația respectivă.

În medie, un părinte cheltuie lunar între 200 și 500 lei. Cotizație plus mănuși și bandaj. Copiii pot face antrenamente și în adidași. Costurile cresc însă binișor pentru cei care vor să le cumpere copiilor echipament de fițe - Daniel Ion, secretar general FR de Box

Titi Tudor: „Cel mult 3 copii din 60 ating marea performanță”

Copiii proveniți din mediile defavorizate au ușa deschisă atât la cluburi de stat, cât și la cele private. 

„La CSM Ploiești, părinții nu plătesc nimic. La mine nu vin copii cu nota 10 la purtare, vin amărâți, câte 5-6”, se destăinuie maestrul Titi Tudor.

„Am în jur de 60 de copii. Clubul este finanțat de primărie, asigură tot. Le dau copiilor și o masă pe zi, cu ajutorul unor sponsori, doar să vină să facă sport. Unii stau în cantonament, le oferim echipament, cazare, masă. 

Copiii amărâți vin să-și câștige singuri pâinea, să-și facă un viitor în viață. Alții vin de plăcere, să fie bine văzuți în grupurile lor de prieteni. Din 60 de copii, cel mult trei ating marea performanță.

 Pentru asta trebuie să muncească ani de zile! Pe Marian Ghinoiu, de exemplu, ajuns la lotul național de seniori, l-am crescut de la 12 ani, n-are tată, iar maică-sa e plecată prin străinătate”, a povestit cel supranumit Titi Prosop.

Dinamo percepe taxă începătorilor

La CS Dinamo, clubul Ministerului de Interne, inițierea copiilor în tainele boxului îi costă pe părinți. Abonamentul este 200 de lei pe lună, 10 antrenamente, însă cei nevoiași sunt scutiți de taxă. 

„Cu aprobarea conducerii clubului, cei fără posibilități, care au aptitudini și respectă disciplina, sunt exceptați de la plata cotizației”, a explicat antrenorul Adrian Ciobanu.

Acesta a completat: „La Dinamo, se plătește taxă doar la grupa de începători, unde avem 40 de copii. De la 10 la 12 ani. Cei care trec la grupa de performanță nu mai plătesc absolut nimic, clubul le asigură tot. După 18 ani, sportivilor cu performanțe naționale și internaționale li se oferă contracte, plus indemnizații de efort”.

Cei talentați trec la un regim săptămânal cu 5-6 ședințe de pregătire. „Nu toți se țin însă de treabă. Avem deseori cazuri în care părinții vor mai mult decât copiii ca aceștia să facă box”, afirmă oficialii.

Părinte: „Ne dăm peste cap să susținem copilul”

Mario Ciprian Marcu este un cadet de 12 ani, legitimat la un club privat din București. În aprilie a participat la prima lui competiție, Cupa României. „Face box de patru ani, l-am dus mai mult pentru mișcare. Anul trecut ne-a anunțat că vrea performanță. E singurul sport care s-a lipit de el. Studiază meciurile lui Muhammad Ali și Mike Tyson”, spune tatăl puștiului.

„Ne dăm peste cap să-l susținem. Plătim un abonament lunar de 150 de lei și face trei antrenamente pe săptămână, însă înaintea concursurilor merge chiar zilnic la sală. Mai lucrează și cu mine acasă, la palmare, sunt sacul lui de box, deși n-am treabă cu acest sport. Noi îi cumpărăm echipamentul, îi plătim deplasările la competiții. Cu cât evoluează, cheltuielile cresc. 

La început i-am cumpărat mănuși ieftine, de 60 de lei, care nu erau de calitate, acum are mănuși de 250 de lei. Ghetele costă de la 200 de lei în sus. Un kit complet de echipament de calitate medie sare de 1.000 de lei. E scump sportul în România! 

Mai avem și o fetiță de 6 ani, care merge la dans sportiv, iar pentru ea plătim o cotizație de 240 de lei pe lună”, a concluzionat părintele.

Drumul spre performanță cere și alte sacrificii. „I-am scos pâinea din meniu, dulciurile reduse, sucuri deloc. În rest, lactate, carne la grătar și multe salate", a explicat tatăl juniorului.

Mecanismul de la cluburile private

Boxul de plăcere se plătește, alimentează performanța. Ăsta e mecanismul și la clubul privat Box Arena din Cluj-Napoca. 

„Părinții achită la început o donație de 200 de lei pe lună, cât timp sunt în probă copiii, o lună, două, trei. Până ne dăm seama dacă au abilități pentru box. Unii vin două-trei luni și pleacă. Avem copii de la 6-7 ani, din toate categoriile, băieți și fete, copii de doctori, de oameni de afaceri. 

Sportivii selecționați pentru grupele de performanță nu mai plătesc nimic. Suportă clubul tot, echipament, pregătire, participare la competiții. Îi susținem și pe cei care nu sunt de mare perspectivă, deoarece ajută la sparring pentru cei talentați. 

Cei care vor să facă box de plăcere plătesc 200 de lei pe lună. Practic, aceștia finanțează pregătirea sportivilor de performanță. Avem peste 100 de cotizanți de diverse vârste. 

Din banii aceștia plătim chiria sălii, 40.000 de lei pe an, participarea sportivilor la competiții. Ne autofinanțăm. Nu avem voie să facem profit. Avem performanțe și la copii, și la seniori”, afirmă Marian Filip, președintele clubului.

Campioni din ghetouri

La clubul particular de box „Alex Scarlat” din București există o grupă formată doar din copii adunați, pur și simplu, de prin ghetouri. Unii provin din familii destrămate. 

„Avem 25 de sportivi, băieți și fete, între 12 și 17 ani, care nu plătesc nimic. Îi ținem departe de străzi, de droguri, de băutură. I-am ținut și la școală, mulți renunțaseră. Erau repetenți. Le asigurăm echipamente și mâncare din cotizațiile celor care fac box de plăcere, prieteni, sponsori. Amici cu restaurante le asigură masa. 

Medicii care vin să se antreneze la sala de box îi mai ajută pe copii cu consultații și tratamente. Au beneficiat de stomatologie, de psiholog. În schimbul acestor ajutoare le fac un discount la abonament”, a povestit Alex Scarlat.

Unii dintre acești copii sunt medaliați la CN și la CE. „Mult mai repede faci performanță cu cei care au acea foame de a câștiga, de a-și depăși limitele. Au mult mai puține lucruri care să le distragă atenția. 

Neavând bani nu au unde să meargă, nu ies în mall-uri, nu au telefoane mulți dintre ei, unii nu au nici televizor acasă. Boxul reprezintă singura lor activitate. Refugiul lor”, a adăugat proprietarul clubului.

Copiii sunt învățați să nu aplice tehnicile din box la școală sau pe stradă. „Sporturile de contact înseamnă educație, control și echilibru”, transmit instructorii de box încă de la primele lecții.

Cinci ore pe drum pentru antrenamente

Marian Saly Palapuic „Armando”, 17 ani, din Chitila, este unul dintre campionii ai căror părinți nu și-ar fi permis să plătească cotizația. 

„Sunt femeie singură, am un salariu de 800 de lei, cu trei copii. N-aș fi putut să plătesc ca Saly să facă box. Îi mulțumesc lui Alex că are grijă de Saly, e ca un tată pentru el, îl antrenează și îi dă să și mănânce. Băiatul meu e cuminte, muncitor. Nu bea, nu fumează. Merge zilnic la antrenamente, pe viscol, pe zăpadă. 

Face 5 ore pe drum să meargă la sală. M-a mai ajutat cu cât a putut din premiile câștigate. Visul lui este să-și facă o casă. Noi stăm trei persoane într-o cameră. Fata cea mare e la casa ei”, a dezvăluit mama pugilistului. În 2020, Saly a devenit campion național de juniori și a cucerit medalia de bronz la Campionatul European.

Niciodată n-o să vedeți la box un copil care are pian acasă.

 - Vasile Fântână, antrenor de box

Citește și: 

Cât costă să faci sport în România? » Episodul 3: BASCHET. Părinții sponsorizează visuri de NBA: investiție financiară de minimum 10.000 lei pe an

Cât costă să faci sport în România? » Episodul 2: ÎNOT. Taxe lunare duble față de fotbal pentru visul de a deveni noul David Popovici