Articol de Dan Udrea - Publicat miercuri, 27 aprilie 2022 09:00 / Actualizat miercuri, 27 aprilie 2022 09:52
Steaua - Anderlecht a produs și câteva contraste senzaționale între câțiva jucători de același profil: puștiul Belodedici n-a fost mai prejos decât veteranul danez Morten Olsen, Boloni l-a dominat la toate capitolele pe starul în devenise Enzo Scifo, în vreme ce Balint l-a eclipsat pe Vercauteren. Toți cei 3 adversari fuseseră în precedenții ani în topul primilor 20 în clasamentul Balonului de Aur
CONTEXT
- Gazeta Sporturilor a lansat în martie „Istoria la raport” - un proiect special prin intermediul căruia vom privi cu alți ochi faze celebre, vom înțelege diferit cum s-au obținut victorii memorabile și vom aprecia altfel jucători renumiți;
- Redacția GSP a ales 10 meciuri faimoase din istoria fotbalului românesc și a finanțat analizarea lor din perspectivă modernă, cu ajutorul tehnologiei și al instrumentelor de ultimă generație;
- Mai exact, toate aceste partide de neuitat pentru români vor fi disecate prin intermediul rapoartelor de performanță InStat, compania ce livrează statistici minuțioase din fotbalul actual către mii de cluburi și milioane de fani din întreaga lume;
- Reinterpretarea istoriei prin filtrul acestor rapoarte este o adaptare la nevoile actuale ale fanilor, pentru care fotbalul devine mai spectaculos dacă e privit prin intermediul statisticilor detaliate;
- Cele 10 meciuri analizate de Gazetă în proiectul „Istoria la raport” vor fi, în ordinea disputării lor:
» Brazilia - România 3-2 (1970)
» România - Italia 1-0 (1983)
» Steaua - Anderlecht 3-0 (1986)
» Steaua - Barcelona 2-0 (1986)
» Steaua - AC Milan 0-4 (1989)
» Steaua - Dinamo 0-3 (1989)
» România - Argentina 3-2 (1994)
» România - Suedia 2-2 (1994)
» România - Anglia 3-2 (2000)
» România - Slovenia 1-1 (2001)
- Pe lista inițială a redacției au fost mai multe partide, însă ele n-au putut fi analizate din cauză că în nicio arhivă nu mai există înregistrările video integrale.
- Printre altele, e și cazul meciurilor Craiovei Maxima sau ale celor dintre Dinamo și Hamburg ori Liverpool din anii '80. Toate mai sunt azi disponibile doar ca rezumate, ceea ce le-a făcut imposibil de analizat pentru a genera rapoarte statistice complete.
- Analiza meciurilor pentru proiectul „Istoria la raport” a fost posibilă și cu sprijinul colegilor de la Replay, cea mai longevivă emisiune de sport, difuzată pe TVR 1
Miodrag Belodedici versus Morten Olsen
Belodedici | Olsen | ||
80% | Dueluri câștigate | 71% | |
100% | Dueluri aeriene | 25% | |
67% | Dueluri defensive | 60% | |
2 | Mingi pierdute | 3 | |
86% | Pase precise | 86% | |
179 | Index InStat | 168 |
Cine erau cei doi în aprilie 1986
Miodrag Belodedici
- 21 de ani;
- debutase în cupele europene în startul acelui sezon de Cupa Campionilor;
- jucase un singur meci în națională, un amical cu China în 1984;
- avea doar două trofee câștigate, titlul și Cupa cu Steaua în 1985.
2 CCEavea să câștige Belodedici într-o carieră fabuloasă, cu Steaua București în 1986 și cu Steaua Roșie Belgrad în 1991, totalul trofeelor cucerite fiind de nu mai puțin de 19
Morten Olsen
- avea aproape 37 de ani;
- juca de nu mai puțin de 16 ani în reprezentativa Danemarcei;
- desemnat cel mai bun fotbalist danez în 1983, trofeu pe care avea să-l câștige și în 1986;
- fusese desemnat în cel mai bun 11 al Europeanului din 1984, în care se mai regăseau Brehme, Platini, Tigana, Giresse, Voller;
- cel mai bun jucător al campionatului Belgiei în 1984-1985;
- locul 17 în Balonul de Aur în 1983 și pe 18 în anul 1984;
- câștigase Cupa UEFA în 1983 și disputate finala în aceeași competiție în 1984.
8a fost locul ocupat de Belodedici în clasamentul Balonului de Aur în 1991. Van Basten, Gullit, Michael Laudrup, Stoicikov sau Hagi au fost în urma lui
Ladislau Boloni versus Enzo Scifo
Boloni | Scifo | ||
3/1 | Șuturi la / pe poartă | 3/1 | |
2 | Ocazii de gol create | 0 | |
16 | Pase bune ultima treime | 10 | |
5 | Pase bune în careul advers | 2 | |
0 | Preluări nereușite | 0 | |
71% | Deposedări | 50% | |
6 | Intercepții | 3 | |
11 | Mingi recuperate | 1 | |
1-0 | Dueluri directe | 0-1 | |
208 | Index InStat | 167 |
Cine erau cei doi în aprilie 1986
Ladislau Boloni
- avea 33 de ani;
- debutase de 15 ani în Liga 1 și de mai bine de un deceniu în națională;
- fusese declarat de două ori cel mai bun fotbalist român în Ancheta Gazetei Sporturilor (1977, 1983);
- jucase deja peste 80 de meciuri în națională, era numărul 1 all-time la acel moment;
- a evoluat la CE din 1984, când a și marcat;
- avea doar două trofee câștigate, titlul și Cupa cu Steaua în 1985.
Enzo Scifo
- avea doar 20 de ani, dar era un star în devenire;
- juca de 3 ani la Anderlecht și debutase de 2 ani în națională;
- era câștigător de Cupa UEFA, în 1984;
- a fost pe locul 12 la Balonul de Aur în 1984, ulterior avea să mai fie de 3 ori în această ierarhie;
- peste doar două luni a participat la Mondialul din Mexic, unde a jucat semifinale cu Belgia, iar el a fost desemnat cel mai bun tânăr fotbalist.
Gabi Balint versus Franky Vercauteren
Balint | Vercauteren | ||
2/1 | Șuturi la / pe poartă | 2/1 | |
50% | Dueluri câștigate în atac | 33% | |
3 din 7 | Driblinguri reușite | 1/4 | |
70 | Participări la acțiuni ofensive | 68 | |
5 | Acțiuni în careul advers | 3 | |
7 | Mingi pierdute | 8 | |
0 | Preluări nereușite | 2 | |
88% | Pase precise | 70% | |
9 | Pase în ultima treime | 8 | |
40 | Pase primite | 26 | |
1-0 | Dueluri directe | 0-1 | |
211 | Index InStat | 152 |
Cine erau cei doi în aprilie 1986
Gabi Balint
- 23 de ani;
- era de 6 ani la Steaua;
- evolua de 4 ani în națională, pentru care jucase 11 meciuri și marcase de două ori;
- două trofee, eventul din 1985.
Franky Vercauteren
- 29 de ani și jumătate;
- era vedeta lui Andrelecht, la care juca de mai bine de un deceniu;
- debutase în urmă cu 9 ani în naționala Belgiei;
- avea 10 trofee câștigate, jumătate fiind în competițiile internaționale: două Cupa Cupelor, o Cupa UEFA și două Supercupe, plus alte două finale pierdute: Cupa Cupelor și Cupa UEFA;
- în 1983 a fost pe locul 11 în topul Balonului de Aur, la egalitate cu Bernd Schuster și Alain Giresse, dar peste nume precum Rush, Boniek, Paolo Rossi, Voller, Michael Laudrup, Bruno Conti.
Ce traseu avuseseră cele două echipe până în semifinale
Steaua
- Șaisprezecimi: 1-1 și 4-1 cu Vejle;
- Optimi: 0-1 și 4-1 cu Honved;
- Sferturi: 0-0 și 1-0 cu Kuusysi Lahti.
Anderlecht
- Șaisprezecimi: -
- Optimi: 1-0 și 3-1 cu Omonia Nicosia;
- Sferturi: 1-2 și 2-0 cu Bayern Munchen.
* în cealaltă semifinală, s-au întâlnit Barcelona și IFK Goteborg, 3-0 în tur pentru suedezi, 3-0 în retur pentru catalani, care s-au impus la penalty-uri, scor 5-4
Cine era la acel moment Anderlecht
- campioana en-titre a Belgiei, câștigase în 1985 al 18-lea titlu în istoria de 39 de ani a clubului;
- în precedentul deceniu fusese o formație de top în cupele europene, disputând nu mai puțin de 7 meciuri/duble cu trofeul pe masă;
- câștigase o dată Cupa UEFA (1983), trecând de Benfica în finală, de două ori Cupa Cupelor, prima dată în 1976, după o finală cu West Ham, a doua oară în 1978, cu Austria Viena în ultimul act și a cucerit de două ori și Supercupa Europei: în 1976, 5-3 la general după dubla cu Bayern Munchen, apoi în 1978, 4-3 la general în fața lui Liverpool;
- disputase în același interval, alte două finale pierdute: în 1984 a fost învinsă la penalty-uri de Tottenham, în Cupa UEFA, în 1977, a pierdut cu Hamburg, scor 0-2, în Cupa Cupelor;
- a dat peste 30% din lotul cu care Belgia a mers, în vara lui 1986, la Campionatul Mondial din Mexic, unde a avut o prestație fabuloasă: a jucat semifinale, unde a fost oprită de Argentina lui Maradona. Nu mai puțin de 7 jucători au provenit de la Anderlecht. Cu excepția unuia, portarul Munaron, ceilalți 6 au fost pe teren împotriva Stelei: Grun, Vercauteren, Scifo, Vandereycken, Vandenbergh și Demol.
Belgienii și-au luat revanșa pe o gafă a cuplului Valentin - Alecsandrescu
În chiar sezonul următor al Cupei Campionilor, Steaua a dat peste Anderlecht în primul tur în care a evoluat. Și a fost eliminată, după 0-3 la Bruxelles și 1-0 în Ghencea. Atunci însă, calificarea a fost compromisă din cauza unei erori majore făcută de conducerea clubului, care însemna tandemul Valentin Ceaușescu - Ion Alecsandrescu.
Conform regulamentului de la acea vreme, deținătoarea trofeului își putea alege dacă joacă sau nu în primul tur, iar cei doi din fruntea Stelei au ales să sară peste prima dublă. După finala cu Barcelona însă, erau suspendați pentru un meci 3 dintre jucătorii de bază: Bumbescu, Boloni și Lăcătuș. Care au absentat în prima manșă din turul 2, când Steaua a pierdut în deplasare cu 3-0. Atunci, primul 11 a fost unul improvizat, cu Bărbulescu fundaș dreapta și cu Cireașă și Toma Ivan la mijloc, de unde Balint a fost urcat pentru a face cuplu cu Pițurcă.
„Dacă am fi evoluat în turul 1, probabil aveam un adversar mai ușor, treceam și apoi reveneau și jucătorii suspendați. Așa, am picat cu Anderlecht în turul 2, n-am avut efectivul complet și am pierdut calificarea. A fost o greșeală managerială”, a spus Tudorel Stoica, în urmă cu mai mulți ani. Anderlecht avea să fie eliminată imediat după ce a trecut de Steaua, 2-7 la general cu Bayern Munchen.
Două paradoxuri legate de jucătorii formidabili ai Stelei '86
1. Doar 2 titulari în decisivul cu Irlanda Nord
Deși Steaua a făcut un sezon uluitor în 1985-1986, atât în campionat, cât mai ales în Cupa Campionilor, în cel mai important meci al naționalei noastre pentru calificarea la Mondialul din Mexic, cel cu Irlanda de Nord, pierdut pe pe teren propriu scor 0-1, trupa din Ghencea a avut în primul 11 doar doi jucători: Iovan și Boloni.
Aceeași reprezentare în naționala antrenată de Mircea Lucescu a avut Covinul (Klein și Mateuț), club care a terminat la 20 de puncte în spatele Stelei în vara lui 1986. Peste Steaua au avut mai multe nume în formula de start U Craiova și Sportul, câte 3. În schimb, Belgia, care o avea pe Anderlecht în postura Stelei, și-a construit echipa în acele preliminarii pe scheletul campioanei ei, care a avut meciuri în care a trimis și 6 titulari. Begia a mers la Mondiale, după ce a eliminat Olanda în barajul de calificare, iar la turneul final a jucat semifinale!
2. Două eșecuri cu Dinamo în următoarele două luni
Steaua a terminat en fanfare traseul din Cupa Campionilor, cucerind trofeul. La fel a făcut și cu titlul din Divizia A, a avut 7 victorii mai multe decât a doua clasată, Sportul. În schimb, după parcursul fulminant din Europa, au urmat două eșecuri total neașteptate în fața lui Dinamo.
Mai întâi, a fost restanța din campionat, disputată la 3 săptămâni după cucerirea CCE. S-a jucat în Ștefan cel Mare, iar Dinamo s-a impus, scor 2-1, goluri Damaschin și Mihăescu, respectiv Majearu. Apoi, în finala Cupei, disputată pe fostul 23 August, pe 25 iunie, Steaua a suferit un eșec usturător. Cu o formulă de start în care singura schimbare, față de returul cu Anderlecht, a fost Majearu în locul lui Lucian Bălan, Dinamo a câștigat trofeul. S-a impus cu 1-0, grație golului marcat de Damaschin.
Acel meci avea să fie ultimul pierdut în competițiile din România de Steaua în următorii 3 ani și 3 luni. A fost o serie de 119 meciuri, în campionat și Cupa României, fără eșec.
Marea iubire a lui Ion Țiriac are o afacere de succes » Cu ce se ocupă femeia: „M-a ajutat”