Articol de GSP - Publicat vineri, 11 decembrie 2015 09:31
Sîmbătă ne aflăm adversarii de la Euro2016 și toți microbiștii așteaptă cu interes tragerea la sorți! La inițiativa Telekom, sponsor principal al "naționalei", Ovidiu Ioanițoaia și Cătălin Tolontan combat cu argumente pentru variantele "grupă ușoară" vs "grupă de foc". Azi, în cea de-a treia zi a proiectului special Telekom – GSP, cei doi jurnaliști se contrazic pe subiectul "Cu cine e mai bine să picăm?". Iată opiniile lor mai jos.
INTRĂ AICI ȘI VOTEAZĂ CUM VREI SĂ ARATE GRUPA ROMÂNIEI LA EURO 2016!
Cătălin Tolontan: Și ca să vă enervez total: vreau Germania!
Cînd s-a cățărat pe Everest, Edmund Hillary a fost întrebat de ce o face. "Pentru că există!", a sunat unul dintre răspunsurile sale.
Germania merită întîlnită pentru că există.
Germania este un pisc încă neatins de "tricolori". Nu am învins-o niciodată la un turneu final.
Nu stăm bine nici la palmaresul all time, indiferent unde am întîlnit-o. Din 13 meciuri jucate, am bătut-o de două ori, 3 remize și ne-a caftit de 8 ori că atunci cînd te bat nemții cam ieși cu ochii vineți.
Doar cu Olanda și cu Italia stăm mai prost în duelurile all time.
Ultima victimă celebră a Germaniei, într-un meci istoric, a fost Brazilia, vă amintiți probabil de acel 7-1 care a schimbat polaritatea planetei-fotbal.
În elită, i-am întîlnit de două ori.
Întîi, în 1984. La noi era antrenor Mircea Lucescu, la începutul carierei lui, cînd făcea cinci ore de la București la Hunedoara, cu Dacia. Astăzi face mai mult, dar nu pentru că s-a cumințit, ci pentru că drumurile sînt mult mai aglomerate și doar un pic mai late. Entuziasmul lui Lucescu a dus la tot soiul de improvizații creatoare și enervante pentru noi, microbiștii care știm mereu mai bine cum trebuie să arate lotul și echipa la un turneu final. Să vedeți ce-o să pățească Puiu!
În '84, așadar, am pierdut cu 2-1, de două ori Voller pentru ei și o dată Coraș pentru noi. Ce l-am mai criticat atunci pe Lucescu pe facebook-ul Cișmigiului! Nu știți cum funcționa? Unul vorbea și toți ceilalți îl contraziceau.
Cam ca internetul de astăzi.
În 2000, din nou îi avem adversari. Viorel Moldovan deschide scorul în minutul 5. Mehmet Scholl egalează în minutul 28. Am făcut una dintre cele mai bune reprize ale noastre la un turneu final.
S-a terminat 1-1.
Momentul din Giulești, cînd i-am bătut în amical cu 5-1, e bine să nu-l mai aducem în discuție, mai ales dacă îi vom întîlni în Franța.
Azi e joi, sîmbătă e tragerea.
Imparțial ca tot românul, vreau Germania, nu doar pentru că nu joc eu, ci și pentru că putem să visăm la Everest în loc să mergem la băi la Amara. Am așteptat prea mult această vară ca să ne mobilizăm pentru meciul cu Ucraina, zău!
[Dezbaterea de ieri: "E bine să picăm sau nu cu Anglia?"]
Ovidiu Ioanițoaia: ŞI LUCESCU AR VREA SĂ ÎNTÎLNIM UCRAINA
În ciuda recentului 2-2 de la Bologna, italienii nu se tem de "tricolori"!
De la Paris, unde petrece cîteva zile de vacanţă şi neagă prelungirea contractului cu Şahtior, Mircea Lucescu e de acord să dăm piept cu Ucraina la Euro 2016, varianta susţinută de subsemnatul în ziarul de miercuri. Fără să subestimeze forţa trupei pregătite de Fomenko, calificată după barajul cu Slovenia (2-0, 1-1) şi plasată în a doua urnă valorică, Luce apreciază că "nu trebuie să ne fie frică de Ucraina!".
Deşi defensiva acesteia cuprinde mulţi jucători de la Doneţk, portarul Piatov şi fundaşii Rakiţki, Kucer şi Şevciuk fiind senatorii de drept, antrenorul român consideră că atacul lui Fomenko, cu Konoplianka, Iarmolenko şi Kraveţ ori Selezniov, e superior apărării.
Altfel, Ucraina e o echipă solidă, fizică, de mare angajament. "Nu-i recomandabil s-o provoci la luptă deschisă, ci să-ţi propui, şi să reuşeşti, s-o întreci prin tehnică, prin strategie, prin inteligenţă", a completat Lucescu.
Cu toate că, transferat în vară de la Dnepr la Sevilla, Konoplianka revendică postura de vedetă a "naţionalei", îl concurează personajul Mihailo Fomenko, care a strîns 24 de prezenţe în Sbornaia sovietică de odinioară.
Paradoxal, deşi a împlinit 67 de ani pe 19 septembrie, fostul libero al lui Dinamo Kiev, pentru care a evoluat în peste 200 de meciuri, a antrenat mai ales echipe mici! În 1993, a avut o experienţă ratată chiar la Kiev, după care, asemenea lui Hizo la Rapid, dacă nu vă deranjează comparaţia, a lucrat în 3 rînduri cu Metalist Harkov! Pentru scurt timp, a dirijat reprezentativele Irakului şi Guineei, dar nici cu ele n-a rupt gura tîrgului.
După ce am scris ce-am dori noi să ne ofere sorţii de mîine seară, haideţi să vedem şi cam cum gîndesc alţii. La întrebarea cine se teme de "tricolori" şi, ca atare, cine ar prefera să nu pice cu Raţ et Comp.?, răspunsurile nu prea sînt în măsură să ne bucure. Din păcate, eu şi colegii mei n-am găsit în presa internaţională nici o declaraţie, nici măcar una!, conform căreia un tehnician, un jucător de top, un oficial etc. să pară speriat de eventualitatea confruntării cu România!
În urma recentului 2-2 înregistrat în "amicalul" disputat la Bologna pe 17 noiembrie, ne aşteptam ca italienii să ne includă pe lista adversarilor de evitat.
Lucrurile nu stau însă aşa de vreme ce, cîntărind formaţiile din "căciula" 3 (Cehia, Polonia, Suedia, Slovacia, România, Ungaria), Gazzetta dello Sport scria deunăzi că "în primul rînd ar fi de ocolit Polonia, care a bătut Germania, apoi Slovacia, Cehia şi Suedia", adică toate echipele, mai puţin cele ale României şi Ungariei! Bine, bine, glumind numai pe jumătate, să nu dea Domnul ca băieţii lui Iordănescu să le demonstreze macaronarilor de ce sînt în stare!
Deoarece voi mai onora o dată provocarea lansată de Telekom, sponsorul principal al "naţionalei" noastre, în articolul viitor voi relata o întîmplare de la Euro '96, trăită alături de inconfundabilul prinţ al metaforei care a semnat Fănuş Neagu. Vă veţi convingeţi că merita povestită. Pe mîine.
INTRĂ AICI ȘI VOTEAZĂ CUM VREI SĂ ARATE GRUPA ROMÂNIEI LA EURO 2016!