Articol de Justin Gafiuc - Publicat luni, 26 august 2024 20:12 / Actualizat luni, 26 august 2024 21:02
Monica Iagăr, 51 ani, a fost nominalizată în corpul guvernamental al partidului AUR, cu care George Simion ar vrea să conducă România dacă ar ajunge la putere. Fosta săritoare în înălțime, ex-președinte la CS Dinamo, ar avea rang de secretar de stat la Agenția Națională a Sportului, unde în frunte e în prezent Elisabeta Lipă
Dacă la sfârșitul săptămânii trecute Elisabeta Lipă a fost numită vicepreședinte pe probleme de sport în PSD și conduce Agenția Națională pentru Sport, partidul AUR, condus de George Simion, vine cu un alt nume important pentru aceeași poziție. Monica Iagăr, fostă campioană europeană la săritura în înălțime, ar urma să devină șefa sportului românesc! Ea a condus și CS Dinamo în perioada noiembrie 2016 – septembrie 2017, după care a ieșit la pensie la vârsta de 44 de ani.
Iagăr e deja consilier local la Sectorul 6 și vizează un post de parlamentar
În vârstă de 51 de ani, Iagăr, originară din Sighetul Marmației, a obținut deja un mandat de consilier local la Sectorul 6 din partea AUR. A candidat și la europarlamentare și vizează și un post de parlamentar pe listele aceluiași partid. Ea ar urma să conducă Agenția Națională de Sport, care se va afla fie în subordinea directă a prim-ministrului, fie sub umbrela Ministerului Sănătății.
Iagăr apare deja în poza de grup cu guvernul din umbră al AUR, anunțat în urmă cu câteva zile. Premier ar fi Marius Lulea (inginer în construcții), iar pe listă se mai află câteva nume controversate în spațiul public:
- Mircea Chelaru (Apărare – fost șef al Statului Major al Armatei, adept al unor teorii conspiraționiste, condamnat definitiv în 2016 la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu)
- Valer Kovacs (Interne – fost polițist, destituit după ce i-a permis Dianei Șoșoacă să poarte cască de polițist și să se urce pe motocicleta din dotare)
- Tudor Ciuhodaru (Sănătate – implicat în mai multe controverse medicale în perioada COVID)
- Mohammad Murad (Viceprim-ministru pentru Turism și Antreprenoriat – pericolul unor conflicte de interese din cauza afacerilor sale din turism, vizat de un dosar penal în 2020, pentru coruperea alegătorilor, după ce a împărțit pachete votanților din Mangalia, unde candida la Primărie).
”80 la sută din bani se duc spre administrativ, numai 20 la sută la sportiv. E normal?”
Monica Iagăr spune că ”planul AUR pentru sport acoperă vârstele de la minus două luni până la plus 80. Și există ramuri pentru educația fizică și pentru axa de performanță. Știm ce avem de făcut în domeniu. Iar printre primele măsuri va fi modificarea legii sportului și crearea unor pârghii prin care să ne asigurăm că sportul, obligatoriu în școli, chiar se face, nu e trecut mereu în plan secundar”.
Și a continuat: ”Vom găsi o formulă ca toți banii din sport, foarte mulți!, să stea sub aceeași umbrelă pentru a putea fi folosiți eficient și controlabil. Acum, se duc bani pentru sport și prin Ministerul Educației, și prin Direcțiile Județene, CSȘ-uri, ANS, Primării, COSR. E o nebunie, mai ales dacă vedem o realitate incredibilă: 80 la sută din sume se duc spre administrativ, adică salarii, utilități, și numai 20 la sută merg cu adevărat la sportivi și antrenori. Vi se pare în regulă?”.
Propune un sistem revoluționar: contractele de finanțare ale sportivilor să conțină penalități bănești
Vorbește apoi despre introducerea unui sistem de penalități pentru sportivii finanțați de stat, care nu-și ating obiectivele asumate: ”Aș încerca proiectul din Polonia, care a făcut revoluție în sport. Și, la nivel de performanță, plecăm de la realitatea brută că sportul înseamnă azi bussines. Prin urmare, încheiem contracte cu sportivii, iar la final, dacă nu-ți îndeplinești țintele de rezultate, intri pe un sistem de sancțiuni pecuniare”.
Explică: ”Eu îți dau 100.000 de euro pe an ca să te pregătești cum consideri, să-ți iei antrenori, staff, să ai parte de condiții profi, dar, prin contract, îți asumi anumite trepte de performanță. Nu le atingi, dai înapoi 10-20-30 la sută din bani! Nimic nu ți se cuvine, pur și simplu. Azi, există aceste contracte, sunt fixate obiective, dar nu e prevăzută nicio penalitate. E cumva și o formă de deresponsabilizare”.
În sport, ca să ajungi la medalie, trebuie să-ți fie foarte foame. Credeți că dacă Mihaela Cambei avea la Onești cea mai bună sală, cea mai bună pudră, cele mai performante aparate, mai lua medalie la Paris? Nu știm, dar în primul rând trebuie să-ți fie foame! La fel, cei de la canotaj au înțeles ce înseamnă să-ți fie foame!
Monica Iagăr, fostă campioană europeană atletism, pentru gsp.ro
Suspendată 6 luni pentru dopaj: ”Eram o zi pozitivă, altă zi negativă”
Monica Iagăr a primit 6 luni de suspendare pentru dopaj în 1996. În noiembrie 2022, pe fondul ”cazului Halep”, fosta atletă puncta pe această temă cu ocazia unui eveniment public: ”Când eram sportivă am stat şi eu în stare de suspendare 6 luni. În anii ăia, laboratoarele antidoping şi controalele nu erau acreditate. Și s-a întâmplat acelaşi lucru ca şi la Simona. O zi eram pozitivă, o zi negativă, iar o zi pozitivă şi tot aşa. A fost o întreagă tevatură cu pozitiv-negativ. Şi atunci era tot un fel de EPO despre care nu se ştiau multe, dacă îl face corpul sau nu”.
A detaliat: ”Pe mine m-a marcat situaţia de atunci, când am fost suspendată, normal, era în '96 şi exact înainte de Jocurile Olimpice s-a întâmplat. Nu eram campioană europeană, eram doar o sportivă care sărea şi ea pe la nişte concursuri. Iar controalele doping nu erau multe atunci, aşa cum au fost după ce am câştigat titlurile. Ţin minte că în 2002 eram gravidă în cinci luni şi am anunţat acest lucru. Și atunci m-am trezit cu control doping la uşă acasă. Le-am zis că nu mai concurez de 6 luni, dar mi-au răspuns că nu contează pentru că eu încă eram în primele 20 de sportive. Deci chiar şi însărcinată tot m-au testat”.
1998 e anul de vârf al Monicăi Iagăr, care a devenit atunci campioană europeană în aer liber și indoor la săritura în înălțime, ajungând numărul 1 mondial
2,03 metri e cel mai bun rezultat reușit de Monica Iagăr, în sală, la București (ianuarie 1999)