EXCLUSIV „Mă voiau la națională, dar am refuzat cetățenia română” » Povestea stranie a unui grec din Divizia A: „E un episod pe care nici nu vreau să mi-l amintesc”

În urmă cu câteva zile, când FCSB a jucat la Salonic, opt suporteri ai campioanei au fost arestați imediat după intrarea în Grecia, la Serres, pentru că au declanșat un conflict cu polițiștii eleni. Fanii veniți de la București, condamnați între timp la 30 de zile de închisoare, au fost asistați la nivel de traducător de Iorgos Pantazis, un fost atacant al Dunării Galați din anii ‘70, întors în țara de origine a părinților săi încă dinainte de Revoluție.

Dincolo însă de acest scurt detaliu, stă o poveste captivantă, despre război, fotbal, ambiție, transferuri și celebra Cooperativă din fotbalul românesc post-revoluționar.

Iorgos Pantazis: „Au vrut să mă ia la naționala de juniori, dar am refuzat cetățenia română”

Iorgos s-a născut în România, la fel și fratele său. Părinții lor se stabiliseră în orașul de pe Dunăre după ce „au plecat din calea războiului civil din Grecia. Tata era din Ioannina, mama din Alexandropouli și s-au refugiat la Galați, unde eu am și terminat liceul”.

L-a atras mingea, a apucat-o pe drumul fotbalului, atacant sau mijlocaș ofensiv, iar la aproape 17 ani debuta în Liga 1, la Dunărea Galați, sub bagheta faimosului Ștefan Coidum, un specialist al promovărilor spectaculoase. La juniori fusese coleg cu Costel Orac și Marius Stan, viitorul stoper și președinte al Oțelului.

„Am prins doar trei partide în Divizia A, am jucat apoi un sezon în eșalonul secund, după care am plecat în Grecia. În acest interval de timp, au fost niște demersuri pentru a fi convocat și la naționala de juniori a României cu ocazia unui turneu în Cuba. Eram însă apatrid, nu aveam nicio cetățenie și am refuzat să o iau pe cea română. Planurile mele erau să revin în Grecia”, povestește azi Pantazis.

Transfer operat în baza relației Ceaușescu - Karamanlis

Iar la 18 ani a făcut pasul dorit, obținând un transfer la Panserraikos, în Serres, nordul Eladei, unde avea să fie urmat și de părinți după câteva luni.

Este și azi golgheterul all-time al clubului, unde a ajuns într-o vreme în care transferurile externe erau o raritate din cauza blocajului impus de comuniști. S-a strecurat însă grație relațiilor politice strânse între regimul de la București și premierul de atunci al Greciei, Konstantinos Karamanlis, originar chiar din zona Serres: ”Fratele lui era ministrul Sportului și așa am reușit să primesc acceptul să plec”.

La Panserraikos, unde a fost și golgheterul ligii secunde în sezonul 1979-1980 (25 goluri), e o legendă, alături de Traianos Dellas (fost campion european 2004) sau Stefanos Athanasiadis (ex-internațional elen). Și-a mai trecut pe CV Iraklis Salonic, Aegaleo și Doxa, dar rădăcinile lui au rămas în Serres.

Iorgos Pantazis: „Horoba e prietenul meu cel mai bun”

Azi e pensionar, a lucrat o viață în comerț după ce a terminat-o cu fotbalul și a păstrat multe fire de legătură cu România natală: „Prietenul meu cel mai bun e Ioan Horoba, fostul vicepreședinte al Bistriței. Ne știm de peste 40 de ani. Am colaborat extraordinar și cu Jean Pădureanu”.

De altfel, el a stat în spatele mutării lui Sânmărtean de la Gloria la Panathinaikos, în 2003. E una dintre tranzacțiile cuprinse în celebrul „Dosar al Transferurilor”, care s-a lăsat cu ani grei de pușcărie pentru cei implicați. În cazul lui Sânmărtean, au fost declarați 300.000 euro, suma reală etalată în anchetă fiind însă dublă, 600.000 euro.

Pentru acest transfer, precum și pentru cel al lui Ionel Ganea la Stuttgart (1999), Jean Pădureanu a primit o condamnare de 3 ani și 4 luni cu executare. A ieșit din închisoare în vara lui 2015 și a decedat în decembrie 2016.

„A dat de bani frumușei, mai făcea câte o prostie”

”Aveam un amic în administrația lui Panathinaikos, prin care am făcut conexiunea pentru Sânmărtean. Nu știu toate detaliile din vechiul dosar de la București, nici nu mai are sens acum discuția după atâția ani. Cert e că el nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor, din păcate. A dat atunci de bani frumușei, mai făcea câte o prostie, a refuzat să-l ajut pe durata perioadei petrecute la Atena. Și-a adus un prieten care să stea cu el. La un moment dat, a intrat în conflict cu clubul pentru că ei aveau contract cu Adidas, iar Sânmărtean voia să folosească echipament Nike”, își amintește Pantazis despre actualul oficial FRF.

„S-a supărat și Puiu Iordănescu pe el că a făcut la un moment dat nazuri și cu echipa națională. E un episod pe care nici nu vreau să mi-l amintesc. Se schimbase mult după transferul la Panathinaikos, nu mai era băiețelul liniștit din țară”, adaugă fostul atacant al Galațiului.

„Am încercat să-l aducem pe Puiu Iordănescu la Panserraikos”

Pantazis a rămas în relații amicale și cu Anghel Iordănescu, pe care ”am încercat să-l aducem la Panserraikos, dar a preferat varianta OFI Creta, când a plecat de la Steaua, în 1982”.

Dar Pădureanu și mașinațiunile Cooperativei? Cum le aborda în discuțiile din spatele cortinei? „Și nea Jean, și Nelu Horoba veneau în fiecare an în vacanță în Thassos și stăteam împreună. Sincer, nici nu mă prea interesau culisele din țară și nu prea abordam subiectele astea. Ne vedeam doar de concediu, să ne relaxăm, să mai stăm la un pahar de vorbă”.