Articol de Eduard Apostol - Publicat duminica, 24 martie 2013 00:00 / Actualizat duminica, 24 martie 2013 15:06
Povestea vieţii unui cutezător, Jean Marc Bosman, care a luptat pentru el şi a învins pentru alţii. Belgianul din Villers L'Eveque ce a dat numele său unei legi celebre încearcă să se ridice din nou după ce-a luptat cu sistemul, cu depresiile şi cu băutura, fiind la un pas să-şi distrugă viaţa
A fost un fotbalist mediocru, confundat de multe ori cu mai cunoscutul olandez Johnny Bosman, care a evoluat la Ajax, PSV şi Anderlecht şi-a marcat de 17 ori în 30 de meciuri în "naţionala" batavă. Dar belgianul Jean Marc Bosman a revoluţionat lumea fotbalului, legea ce-i poartă numele modificînd sportul şi făcînd bogaţi sute de sportivi. Acum în vîrstă de 48 de ani, mai chelios, mai rotund, mai apăsat de griji, valonul face naveta între satul în care avea casa părintească şi Franţa, de unde speră s-o ia din nou de la zero cu iubita sa, Carine.
Casa liniştită ce ascunde un destin crunt
Villers L'Eveque este un sat la periferia oraşului Liege. Faci dreapta cum mergi pe autostrada spre Bruxelles. Un sat în care oricine şi-ar dori să trăiască. Mic, liniştit, curat, cu o biserică în centru, cîţiva copii zglobii care mai sparg monotonia ciudată, vile cochete şi aşezate într-o ordine plăcută ochiului. Doar un supermarket, numai doamna blondă de la magazin pare că lucrează în această urbe. "Bosman, fostul fotbalist? Uff, locuieşte pe strada Nicolas Lenoir, dar nu ştiu la ce număr. S-ar putea să fie plecat în Franţa de vreo cîteva zile, cu prietena sa, încearcă să facă rost de bani", spune femeia, zîmbitoare şi amabilă. Strada indicată este lungă, dă în şoseaua naţională. Noroc cu nişte oameni, după vreo douăzeci de minute de încercări febrile, care ştiu unde locuieşte eroul local. Ghinion că nu e acasă, perdelele albe sînt trase, Bosman fiind plecat, pe drumul său necontenit de a-şi căuta destinul. Casa nu e nici mare, dar nici mică, un duplex îngrijit, cu o curte mică în spate.
"Beam să rezist, apoi beam să uit că beam"
Eram curios să văd cum mai arată un om oarecare, care s-a luptat cu întregul establishment sportiv european şi a izbîndit în demersul său cutezător. Văzusem chipul lui în nişte fotografii apărute în presa internaţională, dar şi într-un reportaj al României libere din urmă cu trei ani. "S-a mai îngrăşat, dar aşa sîntem prin zonă, mai dolofani, trăim bine", spune Pierre, un pensionar amabil care m-a dus la casa lui Bosman. "Una dintre casele din Villers le-a vîndut, ca să-şi plătească datoriile. S-a lăsat şi de băutură, acum e OK. Nu făcea gălăgie, dar era evitat", adaugă doamna blondă de la market. "Beam ca să rezist, beam ca să uit problemele şi eşecurile avute, după care beam ca să uit că beau", a spus chiar Jean Marc în materialul RL. Părul i s-a cam dus, cearcănele sînt tot mai mari, dar omul încă mai speră.
Milioane de euro cîştigate şi irosite
S-a luptat cu "caracatiţa" fotbalului profesionist. A învins în urmă cu 18 ani într-un mare război, cîştigînd dreptul lui, dar şi al oricărui fotbalist de a pleca gratis oriunde doreşte după ce i se încheie contractul cu o echipă, însă acel proces i-a marcat viaţa. Şi nu neapărat în sens pozitiv. Avea 30 de ani cînd s-a terminat procesul, dar nici o echipă nu-l dorea. Era indezirabil, toţi se fereau de el. "Am cerut despăgubiri pentru veniturile pierdute. Zece ani de tribunale, iar în 2004 am primit 220.000 de euro, sumă ce s-a dus dintr-un foc, pe avocaţi şi la fiscul belgian. Înainte, mai luasem aproximativ un milion două sute de mii de euro, dar şi aceştia au fost înghiţiţi de avocaţi", a povestit Bosman pentru diverse publicaţii internaţionale. A ajuns să joace şi la un club obscur din insulele Reunion. O experienţă tropicală, fiindcă Europa nu-l băga în seamă. "N-am fost niciodată vreun mare fotbalist, dar am fost onest şi am vrut să fiu tratat cinstit", comentează bărbatul chelios şi cu privire tăioasă.
"Fericirea e să te ridici după ce cazi"
"Trăieşte acum cu o chelneriţă, Carine, împreună au un băieţel de vreo doi, trei ani. Au avut un Porsche, dar l-au vîndut fiindcă nu mai aveau cu ce să supravieţuiască", a comentat domnul în vîrstă, vecinul lui Jean Marc. "Au fost şi multe fabulaţii la adresa mea. Mi-am luat un Porsche, tînăr fiind, dar la mîna a doua, apoi l-am vîndut. Trebuia. Avocatul meu şi cu mine sunam la cluburile din Belgia, le spuneam cine sînt şi primeam acelaşi răspuns: "Nu, mulţumim! Avem jucători". Şi presa era împotriva mea, nu doar oficialii. Am ajuns la depresii, la alcool, bere, vin, orice, mi-am distrus ficatul. O să spun totul în cartea pe care o pregătesc!", a continuat Bosman. A ajuns şi la spital, dar a ieşit viu din confruntarea cu boala. A renunţat la alcool. În mare parte. "Mai beau la ocazii speciale", s-a confesat jurnaliştilor de la "The Sun", completînd: "Victoria mea cea mare a fost cu alcoolul. Am vrut să devin cel mai cunoscut fotbalist, am un loc al meu în istorie, dar nimeni nu mă cunoaşte. Şi-am plătit un preţ prea mare. Fericirea cea mare, cum spune Confucius, nu constă în dorinţa de a nu cădea, ci în aceea de a te ridica după ce cazi!".
"Banii cîştigaţi s-au dus, toţi, pe avocaţi. Vreau doar un pic de recunoştinţă şi ca lumea să ştie că astăzi, aşa cum există Legea Bosman, există şi un om care pentru acea lege a dat totul şi a devenit un alcoolic"
Jean Marc Bosman într-un interviu acordat "The Sun"
"Normal că ştiu cine este Jean Marc Bosman, însă nu l-am cunoscut niciodată. Ştiu că trăieşte prin zonă, dar nu ştiu ce s-a ales de el. Este oricînd bine venit la orice meci al lui Standard Liege, a jucat cîndva aici"
Mircea Rednic, antrenor Standard Liege
1.000 de euro este suma pe care o cîştigă lunar Bosman, o bună parte fiind din partea statului belgian, iar fostul jucător spune că suma îi este insuficientă. Salariul mediu lunar în Belgia este situat la 3.000 de euro
Cum a devenit cunoscut
Legea Bosman asigură, pe scurt, transferul liber al jucătorilor aflaţi la final de contract. Scandalul a început atunci cînd RFC Liege nu l-a lăsat, în 1990, pe Bosman să joace la francezii de la Dunkerque, cerînd, în banii de acum, 800.000 de euro pentru un fotbalist ce-şi terminase contractul cu valonii. Jean Marc a mers cu speţa sa pînă la Curtea Europeană de Justiţie, în baza faptului că încă din 1958 era asigurată libera circulaţie a muncitorilor în Comunitatea Economică Europeană, din care făceau parte şi Belgia, şi Franţa. În 1995 i s-a dat cîştig de cauză, conform legislaţiei nou-createi Uniuni Europene. Astfel s-a ajuns ca salariile celor mai buni fotbalişti să explodeze, cluburile temîndu-se să nu-i piardă gratis.
Afaceri la pămînt
Cum fotbalul i-a întors spatele, Bosman a încercat marea cu sarea în afaceri. A colaborat cu o firmă de haine sport pentru a confecţiona nişte tricouri cu logo-ul său. Care au rămas nevîndute, nu le-a cumpărat nimeni! "Spera ca fotbaliştii, din solidaritate cu el, pe mulţi făcîndu-i avuţi, îl vor ajuta, îi vor cumpăra tricourile. Nu s-a întîmplat asta", a mărturisit fiica bătrînelului simpatic de pe strada Nicolas Lenoir. Şi Jean Marc a încercat şi un business cu o firmă de IT, nici chestia respectivă n-a funcţionat şi a pierdut mulţi bani.
)
)
)
)
)
)
)
