Mihajlovic, de la spital direct în cantonament. Del Piero, simbolul loialității + 575 km pe jos pentru copii

Sinișa, de la spital direct în cantonament

• Sinișa alături de Arianna, soția lui

În 2019, Sinișa Mihajlovic, antrenorul Bolognei, dezvăluia că suferă de leucemie în fază acută. Fostul mare fotbalist sârb era nevoit să ia o pauză pentru a se supune unei cure de chimioterapie, dar anunța că, de comun acord cu clubul, va rămâne la cârma echipei.

Mihajlovic mărturisea atunci că a plâns, că nu i-a venit să creadă, dar de temut nici vorbă să se fi temut! A plâns mișcat fiind de valul de susținere primit. A plâns văzându-și soția și copiii speriați de gândul că acest dușman tăcut l-ar putea lua de lângă ei.

Sunt 3 ani deja de când Sinișa luptă. S-a luat la trântă cu o boală cumplită, chinuitoare care-l aleargă pe tot terenul. E un marcaj strâns, care-l face să sufere, dar ripostează așa cum știe: refuzând să cedeze chiar și un milimetru. Un du-te-vino între saloanele de spital și terenurile de antrenament, ședințe lungi și grele de chimioterapie, un transplant de măduvă, perioade parcă nesfârșite petrecute în izolare. După prima cură de chimioterapie, slăbise 15 kilograme!

A fost când mai bine, când mai rău. A reușit câteva victorii mari, dar efemere în fața bolii. E ca un meci cu prelungiri și penalty-uri care nu se mai termină. Sinișa tot reușește să preia conducerea, dar boala revine în forță.

E un meci, așa îl vede. Și crede că el va fi victorios în cele din urmă. Trebuie să creadă, nu are încotro. Chiar și de pe patul de spital, Sinișa e antrenor. 

• Sinișa e mereu conectat cu echipa

De câte ori a fost nevoit să facă un pas în spate și să se interneze, a continuat să țină legătura cu staff-ul său și să rămână conectat la ritmul echipei. Are nevoie să ducă o viață cât de cât normală, să nu se lase copleșit de boală. Și-a transformat camera de spital într-o adevărata sală de analiză, cu toată tehnologia de care are nevoie. E o sursă de inspirație pentru fotbaliștii săi care se străduiesc să-i răsplătească devotamentul pentru fotbal cu evoluții bune în meciuri. 

În sezonul trecut, după ce au obținut o victorie mare cu Inter, jucătorii Bolognei au mers la spital pentru a sărbători pentru câteva momente alături de Mihajlovic. Sinișa a ieșit la geam și i-a salutat, vizibil impresionat de gest.

La începutul lui iulie, Mihajlovic le-a făcut o surpriză jucătorilor. Externat de doar câteva ore, primul gând i-a fugit la echipa lui, așa că a mers în cantonamentul Bolognei și a petrecut 30 de minute alături de băieți. 

Sinișa vrea să fie pe bancă la primul meci oficial din noul sezon de Serie A și crede că va reuși. O lume întreagă îl susține și speră să-l vadă din nou bine. Să-l vadă agitându-se pe marginea terenului, dând indicații și încercând să-i determine pe fotbaliști să joace așa cum o făcea el.

• foto: Bologna FC

Boala asta e foarte curajoasă dacă vrea să se confrunte din nou cu cineva ca mine. Sunt gata să-i dau o nouă lecție.

- Sinișa Mihajlovic

Del Piero, simbolul loialității

Numele lui Alessandro Del Piero se confundă cu cel al lui Juventus, singura echipă din Serie A la care a jucat. Le-a fost alături „alb-negrilor” timp de 19 ani. Și în cele mai fericite momente, dar mai ales în cele mai grele. 

În cea mai neagră perioadă din istoria „Bătrânei Doamne”, Alex a refuzat să pună interesul propriu înaintea interesului marii sale iubiri.

A ales să coboare în prăpastia ligii secunde, după scandalul Calciopoli, alături de Juventus, refuzând propuneri profitabile atât din punct de vedere profesional, cât și financiar. Spre deosebire de alți fotbaliști cheie, gen Fabio Cannavaro, Zambrotta, Vieira sau Ibrahimovic, Del Piero a decis să rămână și să ajute clubul să revină în prim-planul fotbalului italian.

„Del Piero e singurul fotbalist pentru care aș fi făcut orice ca să semneze cu Manchester United”, mărturisea Sir Alex Ferguson. „De fiecare dată când cineva mă întreabă ce jucător mi-aș fi dorit să antrenez, dar n-am avut ocazia, spun mereu: Alessandro Del Piero”

• Del Piero în duel cu Ryan Giggs (foto: Guliver/Getty Images)

După un meci în care a făcut ce-a vrut cu apărarea noastră, Giggs și Neville au venit la mine și m-au rugat să-l transfer cu orice preț. Mi-au zis că un jucător ca Del Piero ne-ar garanta succesul timp de mulți ani. Am încercat, am contactat impresarii, jucătorul, dar Alex nici n-a vrut să audă oferta. Mi-a spus că nu e loc mai bun pentru el decât la Juventus și că, deși respectă United, n-ar trăda niciodată clubul de suflet.

- Sir Alex Ferguson

Sir Alex l-a înțeles, dar nu a renunțat la gândul că poate într-o zi îl va convinge. Și a încercat iar.

„După ce Italia a devenit campioană mondială în 2006, iar Juventus a fost retrogradată în liga secundă, eram absolut convins că Del Piero va pleca de la echipă. Un fotbalist de talia lui nu poate juca în liga a doua. Era curtat și de Real Madrid, așa că i-am făcut oferta să vină la Manchester.

L-am sunat și i-am zis: «Alex, te vreau la United. Vei fi starul echipei și împreună vom câștiga totul». A râs și mi-a zis: «Domnule, pentru mine nu s-a schimbat nimic de-a lungul acestor ani. Vă respect enorm, dar Juve trece printr-o perioadă grea și e datoria mea să rămân și s-o ajut. Eu sunt căpitanul, nu pot fi laș»”.

Del Piero a rămas și a tras echipa după el înapoi în Serie A. Ar fi putut juca oriunde, era unul dintre cei mai apreciați fotbaliști italieni în momentul în care Juventus a fost trimisă în „B”. A ales cu inima și n-a regretat nicio secundă. N-a rămas fotbalistul unui singur club, petrecându-și ultimii doi ani de carieră în Australia și India. Dar n-a trădat-o niciodată pe Juventus în fotbalul mare.

575 de km pe jos pentru copii

• Martina, întâmpinată de soțul Leonardo Bonucci

În 2016, Leonardo Bonucci a fost aproape să renunțe la fotbal. Fiul său, Matteo, atunci în vârstă de doar doi ani, fusese diagnosticat cu o boală gravă, iar fundașului nu-i mai stătea mintea la altceva. A fost nevoie să fie operat de urgență pe creier la un spital din Torino și a urmat o perioadă delicată pentru familie. Nopți nedormite, teamă și lacrimi. Din fericire, micuțul s-a recuperat complet. 

Soția lui Bonucci, Martina Maccari, a simțit nevoia să-și exprime recunoștința pentru că i-a fost salvat copilul încercând să ajute la rândul ei. Așa că a inițiat o campanie de strângere de fonduri pentru achiziționarea unui aparat de ultimă generație. Secția de neurochirurgie a spitalului de copii Regina Margherita, din Torino, acolo unde a fost tratat și Matteo, avea mare nevoie de un asemenea aparat folosit în operațiile dificile pe creier.

• Martina (în negru, în centrul imaginii) alături de cei care s-au alăturat inițiativei

„Sulla Stessa Strada” (n.r. - Pe același drum) e un proiect născut din dorința de a da speranță copiilor și familiilor lor.

Martina a parcurs 575 de kilometri pe jos în 26 de zile. A fost însoțită de aproximativ 300 de persoane, iar călătoria s-a încheiat în fața spitalului din Torino. La sosire au așteptat-o cei 3 copii și soțul Leonardo. De-a lungul celor 26 de zile, în orașele prin care a trecut a organizat diverse întâlniri și evenimente pentru a aduna donații.

• La revenirea acasă, Martina a fost întâmpinată de Leonardo și de cei trei copii ai cuplului: Matilda, Lorenzo și Matteo

Banii au fost strânși din taxele plătite de participanți, dar și din donațiile instituțiilor și administrațiilor publice. De-a lungul acestei aventuri, Martina s-a întâlnit cu primarii din localitățile prin care a trecut și cu oamenii simpli, dispuși să doneze pentru proiect.

„Călătoria e cea mai incluzivă formă de a uni și de a implica oamenii. Făcând drumul pe jos, oricine a putut să participe: mame cu copii, sportivi sau nu, persoane de orice vârstă”, spune Martina, care a vrut să afle și poveștile oamenilor, să-i încurajeze, să știe că nu sunt singuri. Pe contul de instagram @siamo_nettare a postat experiențele celor pe care i-a întâlnit de-a lungul călătoriei, iar cei care au dorit au putut dona și online.

Martina a reușit să strângă 170.000 de euro, bani care au ajuns la spitalul din Torino pentru achiziționarea de aparatură de ultimă generație pentru operațiile dificile pe creier.

Această călătorie reprezintă un angajament și un fel de a mulțumi unor oameni care m-au ajutat enorm. Când am ajuns la spital cu fiul meu nu știam dacă va supraviețui. După ce a trecut ce era mai greu a fost ca și cum s-ar fi născut a doua oară. Ni s-a oferit o a doua șansă și am simțit nevoia să dau ceva înapoi celor care ne-au ajutat.

- Martina Maccari

Strângerea de fonduri va continua până în toamnă și se va încheia cu lansarea unui documentar.

Până la următoarea întâlnire pe mail, vă aștept pe GSP.ro pentru știrile de zi cu zi. Iar dacă aveți ceva să-mi spuneți, poate chiar o poveste sensibilă de semnalat, îmi puteți scrie oricând pe [email protected].